România și gamingul: între cultura jocurilor video, jocurile online și reguli tot mai stricte

În România, gamingul nu mai este doar o nișă tehnologică sau un simplu hobby generațional: este un ecosistem care reunește consumul digital, industria creativă, platformele online și o dezbatere publică din ce în ce mai intensă privind reglementările. Pe de o parte, există o bază largă de utilizatori conectați, favorizată de o penetrare ridicată a internetului; pe de altă parte, există o piață care distinge clar între jocurile video — deja pe deplin acceptate cultural — și jocurile de noroc online, privite cu mult mai multă prudență din perspectivă socială și politică. În acest echilibru se conturează percepția românească asupra sectorului: pozitivă și aproape firească în cazul jocurilor video, mult mai critică atunci când vine vorba de gambling și platforme reglementate.

Un public larg, transversal și tot mai obișnuit cu mediul digital

Primul element care ajută la înțelegerea fenomenului este contextul digital al țării. În România, utilizatorii de internet erau aproximativ 17,8 milioane la începutul anului 2025, reprezentând circa 94% din populație — un nivel ridicat, care favorizează răspândirea obiceiurilor de divertisment online, inclusiv a jocurilor video. Pe această bază, studiile RGDA arată că 7,9 milioane de români cu vârste între 15 și 64 de ani joacă jocuri video cel puțin o dată pe lună, iar aproximativ 3 milioane sunt considerați „active players”, adică utilizatori care joacă frecvent. Vârsta medie a jucătorilor este de 36 de ani, iar distribuția de gen este aproape echilibrată: 49% femei și 51% bărbați. Este un semnal important, care arată că gamingul nu mai este perceput ca un domeniu exclusiv masculin sau adolescentin, ci ca parte a divertismentului cotidian.

Jocurile video: o percepție deja normalizată

Dacă ne uităm la jocurile video în sens strict, în România predomină o percepție similară cu cea din alte piețe europene mature: jocul electronic este văzut în principal ca relaxare, socializare și hobby stabil. Studiul RGDA evidențiază că printre principalele motive se numără dorința de relaxare după o zi lungă, faptul că jocurile video reprezintă un hobby constant și, nu în ultimul rând, componenta socială. Aproximativ 59% dintre jucători declară că preferă să joace împreună cu alții, iar cele mai populare genuri rămân action/adventure, shooter, RPG și puzzle. Acest lucru arată că gamingul este perceput nu doar ca activitate individuală, ci și ca experiență colectivă, legată adesea de comunități online, creatori de conținut și streaming. De asemenea, participarea la evenimente este relevantă: aproximativ un jucător din trei urmărește sau participă la evenimente de gaming, fie fizice, fie online.

PC, mobile și digital: cum se distribuie prezența gamingului

Prezența gamingului în România este puternic influențată de mediul digital și de diversitatea platformelor. Conform RGDA, dispozitivele preferate sunt computerul/laptopul și mobile/tableta, în timp ce consola are un rol important, dar nu dominant. Datele arată și o frecvență ridicată de utilizare: aproape jumătate dintre active players joacă de câteva ori pe săptămână. În ceea ce privește achizițiile, magazinele digitale reprezintă principalul canal pentru cumpărarea jocurilor video, depășind clar retailul fizic; pentru generația Z, această tendință este și mai accentuată. Practic, „prezența” comercială a gamingului în România nu mai este definită doar de vânzările tradiționale, ci de download-uri, abonamente, microtranzacții și ecosisteme digitale.

O industrie locală mai puternică decât pare

România nu este doar o piață de consum, ci și un hub important pentru dezvoltarea de jocuri video. Raportul RGDA–Banca Transilvania din 2025 arată că, în 2024, industria locală de game development a generat venituri de 343,16 milioane de euro, în creștere cu aproximativ 8% față de anul precedent. Există 206 studiouri active, concentrate în principal în București, dar și în orașe precum Cluj, Iași, Ilfov și Timiș. Acest aspect influențează direct percepția publică: atunci când gamingul generează locuri de muncă bine plătite și export creativ, devine o componentă legitimă a economiei digitale.

Linia de demarcație dintre jocurile video și jocurile online cu bani

Aici apare o diferență esențială. În România, termenul „gaming” poate include atât jocurile video, cât și jocurile online cu miză financiară, însă percepția socială este diferită. Jocurile video sunt acceptate pe scară largă, în timp ce gamblingul este supus unui control mai strict. Autoritatea principală este ONJN (Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc), care gestionează licențele, listele operatorilor autorizați și site-urile neconforme. Din acest motiv, interacțiunea utilizatorilor cu diverse forme de divertisment reglementat, inclusiv cu variante de sloturi pe platforme online, are loc întotdeauna în cadrul unui ecosistem axat pe control, transparență și protecția consumatorului.

Reglementare: un discurs public tot mai sever

În ultimii ani, cadrul legislativ a devenit mai strict. Pe lângă sistemul existent de licențiere, autoritățile au introdus măsuri suplimentare pentru control și responsabilitate. Operatorii trebuie să respecte cerințe riguroase privind taxele, garanțiile financiare și conformitatea. ONJN a consolidat și sistemul de autoexcludere, făcând mai dificilă evitarea restricțiilor. În paralel, autoritățile locale au primit competențe suplimentare pentru a limita sau interzice sălile de jocuri de noroc în anumite zone. Aceste evoluții reflectă o presiune publică în creștere asupra industriei de gambling, considerată mai sensibilă din punct de vedere social.

Vânzări, cheltuieli și comportament de consum

În ceea ce privește cheltuielile, piața românească este complexă. Studiile arată că o parte semnificativă a jucătorilor nu cheltuiește regulat pe jocuri, iar prețul rămâne un factor important. Totuși, aproximativ o treime dintre utilizatori declară că fac achiziții lunare pe cel puțin o platformă. Magazinele digitale domină clar, iar modelul free-to-play coexistă cu abonamentele și microtranzacțiile. Gamingul este astfel prezent nu doar prin vânzări, ci și prin utilizare constantă și accesibilitate.

O percepție duală: entuziasm pentru gaming, prudență pentru gambling

Imaginea de ansamblu este una duală. În România, gamingul are o prezență puternică și în creștere, dar este perceput diferit în funcție de segment. Jocurile video sunt parte integrantă a culturii digitale și beneficiază de o acceptare largă. În schimb, jocurile de noroc online sunt privite prin prisma reglementării și a riscurilor sociale. Această diferență explică modul în care este înțeles „gamingul” în România: nu ca un concept unic, ci ca un domeniu complex, aflat la intersecția dintre tehnologie, economie și responsabilitate socială.

18+ | Joacă Responsabil! | ONJN, L1160651W000195 | onjn.gov.ro

Foto: Freepik