Noua lege a salarizării din sistemul bugetar. Indemnizația de hrană și sporul de condiții vătămătoare, eliminate

Noua Lege a salarizării schimbă clar modul de acordare a sporurilor, fiind jalon în PNRR. De la 1 iulie 2027, bugetarii nu vor mai beneficia de sporul de condiții vătămătoare, normă de hrană sau spor de doctorat.

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE MARTIE, GRATIS, AICI

Guvernul a elaborat prima variantă a noului proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu scopul de a corecta dezechilibrele acumulate în ultimii ani și de a introduce reguli mai clare și mai sustenabile în sistem.

Ce prevede noua lege a salarizării din sistemul bugetar

Noua Lege a salarizării se aplică de la 1 iulie 2027 și prevede, printre altele, limitarea raportului dintre cel mai mic salariu și cel mai mare, al președintelui, să fie redus de la 1 la 12 la 1 la 8.

Sporurile vor fi limitate semnificativ, având în vedere abuzurile care s-au făcut în ultimii ani, fiind eliminată posibilitatea acordării sporului de condiții vătămătoare sau a indemnizației de hrană.

Valoarea de referință, față de care se vor face calculele, este de 4.325 de lei, proiectul de lege fiind încă în lucru la nivelul Ministerului Muncii și al Ministerului Finanțelor.

Exceptate de la aplicarea Legii salarizării sunt BNR, ASF, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Pentru încadrarea în anvelopa salarială, raportul salarial dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază, soldă de funcție/salariu de funcție, indemnizație de încadrare, indemnizație lunară este de 1 la 8, față de 1 la 12 în actuala lege.

Citește și: Oana Gheorghiu, replică pentru Lia Olguța Vasilescu, după ce i-a spus că nu a condus „nici măcar un coteț de curci': „Nu mă cobor la acest nivel. Vine dintr-o disperare!'

Funcțiile din sistemul public vor fi ierarhizate prin plasarea într-o structură de grade de salarizare, având la bază o metodă analitică de evaluare a funcțiilor. Ele se stabilesc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele legii, iar valoarea de referință corespunzătoare coeficientului se stabilește anual prin legea bugetului de stat.

Citește și: Lia Olguța Vasilescu, replică pentru mama lui Ilie Bolojan, după ce a certat-o pentru sumele cheltuite pe „luminițe' la Târgul de Crăciun: „Vi-l pârăsc pe mititel'

Ce sporuri se mai acordă, ce sporuri vor fi eliminate

Proiectul de lege prevede acordarea unor sporuri pentru activități specifice, cum ar fi:
pentru activitatea de control financiar preventiv, în procent de 10%;
pentru personalul implicat în echipele de implementare a proiectelor din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, în procent de 40%;
se introduce posibilitatea ca și funcțiile de demnitate publică -ordonator de credite care vizează acordarea fondurilor externe să beneficieze de această majorare, așa cum beneficiază funcțiile de președinte și vicepreședinte a consiliilor județene și primar și viceprimar,
pentru personalul implicat în gestionarea fondurilor externe, în procent de 40%.

A fost eliminată posibilitatea acordării indemnizației de hrană prevăzută de actuala legislație privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

În același timp, a fost eliminată acordarea unei indemnizații pentru titlul de doctor, acesta fiind luat în calcul la stabilirea coeficienților pentru personalul din învățământ, unde, prin natura funcțiilor,  este necesară deținerea titlului de doctor.

Limitarea sporurilor în acord cu prevederile din CID – „Suma sporurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz, pe ordonator principal de credite.”

Sporul pentru persoanele cu handicap va fi acordat în cuantum de 15% din valoarea de referință.

A fost eliminat sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare

Sporul de noapte și  sporul pentru munca suplimentară, care sunt prevăzute de Codul muncii și care se acordă tuturor salariaților, sunt exceptate de la limita de 20% pe ordonator principal de credite, potrivit romaniatv.net.

A fost eliminată posibilitatea acordării sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare prevăzută de actuala legislație privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care, în prezent, este în cuantum de până la 300 lei brut.

Ce se întâmplă cu premiile de performanță

Premiile de performanță vor fi acordate în limita a 5% din cheltuielile cu salariile de bază, în baza criteriilor stabilite prin ordin al conducătorului instituției.

Premiile de performanță pot fi acordate, anual, pentru cel mult 20% din numărul total de posturi aferente funcțiilor de execuție, respectiv pentru cel mult 30% din numărul total de posturi aferente funcțiilor de conducere, la nivel de instituție/autoritate publică.

Valoarea sumelor acordate, lunar, unei persoane nu poate depăși 30% din salariul de bază individual și nu se ia în calcul la determinarea limitei de 20%  pe ordonator principal de credite.

Modificările care vor fi aduse în funcție de tipurile de serviciile publice prestate

1.     "ÎNVĂŢĂMÂNT"
Proiectul de lege prevede creșteri ale salariului de bază pentru toate funcțiile din sistemul de învățământ.
Coeficienții au fost stabiliți conform celor prevăzute în ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2023, respectiv salariul funcției de profesor debutant din preuniversitar este la 23% din indemnizația președintelui României.
De asemenea, s-au respectat proporțiile propuse între funcțiile de conducere și celelalte funcții, precum și echivalarea funcției de profesor din învățământul universitar cu funcția de medic specialist din unități clinice.
Pentru personalul din învățământul universitar se reduce procentul de majorare a salariului de bază acordată din veniturile proprii de la 30% la 20%, diferența fiind avută în vedere la determinarea coeficienților pentru funcțiile respective.
Funcția de secretar-șef universitate a fost repoziționată în noul proiect de lege astfel încât să fie respectat principiul ierarhizării funcțiilor, precum și concluziile evaluării posturilor din cadrul proiectului.
Partea variabilă a drepturilor salariale care se acordă acestei categorii de personal a fost elaborată ținându-se cont de necesitățile reformei care presupune păstrarea sporurilor esențiale, asigurându-se astfel echitatea în sistemul public de salarizare.
Gradația de merit și sporul de performanță academică au fost înlocuite cu premiul pentru stimularea performanței prevăzut de noua lege.
Sporul de suprasolicitare neuropsihică a fost luat în calcul la determinarea coeficienților pentru funcțiile din învățământ.
În proiectul de lege au fost păstrate funcțiile didactice auxiliare din Lege-cadru nr.153/2017, și nu cele introduse prin O.U.G. nr.128/2024, deoarece potrivit legii, se pot introduce funcții didactice auxiliare prin ordin comun al MEC și MMFTSS, iar funcțiile comune (cum sunt cele introduse prin O.U.G. nr.128/2024 ca funcții didactice auxiliare) se regăsesc în anexa Administrație. Acest principiu este aplicat pentru toate familiile ocupaționale.
Pentru personalul din cercetare, proiectul de lege prevede creșteri ale salariilor de bază având în vedere faptul că această categorie de personal bugetar nu a beneficiat, de-a lungul timpului, de majorări salariale adecvate pentru domeniul de activitate.
Au fost eliminate reglementările specifice personalului clerical care îşi desfăşoară activitatea în ţară, în cadrul cultelor religioase din România, recunoscute potrivit legii, deoarece aceste reglementări nu reprezintă drepturi salariale pentru personalul bugetar și nu fac obiectul legii salarizării.

2.     SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ":
Pentru personalul din sănătate, proiectul de lege propune combinarea celor 4 grile de salarizare existente în prezent, într-una singură. Nivelul coeficienților se stabilește prin ordin al ministrului sănătății, în funcție de categoriile unitaților sanitare, subunităților sanitare și secțiilor din cadrul acestora, între limite: maximă coeficient majorat cu 10% și minimă coeficient diminuat cu 10%.
Criteriile pentru așezarea fiecărei specialități/loc de muncă în interval trebuie propuse de către MS, care vor include și criterii de diferențiere a salariului de bază în cadrul unei specialități, în funcție de volumul de activitate al salariatului.
Au fost preluate propunerile Ministerului Sănătății privind acordarea sporurilor pentru personalul din sănătate. Sporurile pentru condiții de muncă au fost reduse la maxim 50% din salariul de bază, față de până la 85% cât este în prezent, astfel:
- pentru asigurarea continuităţii activităţii si pentru gărzile efectuate de personalul sanitar se propune înlocuirea sporului de 100%, respectiv 75% din salariul de bază, cu un tarif orar cu 10% mai mare decât tariful orar al normei de bază,
- un spor de până la 15% din salariul de bază pentru neonatologie, săli de naştere şi din laboratoarele de analize medicale, față de 25% cât este în prezent,
Pentru condiţii deosebit de periculoase sunt prevăzute două niveluri, respectiv:
 - nivelul I: cuantumul sporului este de până la 40% din salariul de bază; iar pentru personalul nemedical/TESA din leprozerii, TBC, psihiatrie, boli infecțioase cuantumul sporului este de până la 20% din salariul de bază, față de până la 85% cât este în prezent,
- nivelul II: cuantumul sporului este de până la 50% din salariul de bază, față de până la 85% cât este în prezent.
- pentru condiţii grele de muncă, un spor de până la 5% din salariul de bază, față de 15% cât este prevăzut în prezent,
- pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea cu surse de radiaţii sau generatoare de radiaţii, un spor pentru condiţii periculoase de până la 10% din salariul de bază, față de până la 30% cât este în prezent
- eliminarea sporului de până la 10% din salariul de bază, față de 15% cât este prevăzut în prezent,  pentru unităţile sanitare cu specific deosebit, precum și a sporului de până la 15% din salariul de bază, pentru activităţi care se desfăşoară în condiţii deosebite, cum ar fi stres sau risc.
Pentru personalul din asistență socială, sporurile pentru condiții de muncă au fost reduse la maxim 40% din salariul de bază, față de până la 75% cât este în prezent, conform prevederilor din CID. Cuantumul sporurilor a fost corelat cu nivelul stabilit pentru personalul din domeniul sănătății.

3.     "CULTURĂ":
Personalul din domeniul culturii va beneficia de creșteri adecvate ale salariilor de bază prin noul proiect, având în vedere faptul că această categorie de personal nu a beneficiat de același ritm de creștere salarială în anii anteriori, precum alte categorii din sistemul public.
 Referitor la sporurile de care beneficiază personalul din cultură, acestea sunt aliniate în ceea ce privește condițiile de acordate și cuantumul lor, cu cele acordate pentru celelalte familii bugetare, sporul pentru condiţii grele de muncă a fost redus la până la 5% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile respective de muncă, față de până la 15% cât este în prezent.

4.     "DIPLOMAȚIE ":
Personalul din diplomație va beneficia, prin noul proiect, de creșteri ale salariilor de bază.
Au fost identificate o serie de drepturi acordate personalului diplomatic care nu fac obiectul legii salarizării și care au fost eliminate din proiect.
Indemnizația pentru cifrul de stat a fost eliminată din proiect, aceasta fiind luată în calcul la determinarea coeficienților pentru funcțiile din diplomație.

5.     " JUSTIȚIE" ȘI CURTEA CONSTITUTIONALĂ:
Personalul din justiție beneficiază în prezent de salarii de bază/indemnizații de încadrare în plată mai mari decât cele prevăzute de lege, ca urmare a aplicării modului de calcul prevăzut de legislația anterioară Legii cadru nr.153/2017.
Coeficienții de salarizare propuși în proiect respectă principiul ierarhizării, astfel încât niciun salariu de bază/indemnizație de încadrare să nu depășească salariul Președintelui României.
Au fost eliminate sporul pentru păstrarea confidențialității de până la 5% și sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, având în vedere următoarele:
confidentialitatea este o obligație inerentă funcției deținute, sporul fiind acordat exclusiv personalului din justiție, deși această obligație se aplică tuturor categoriilor de personal.
sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică a fost eliminat pentru toate categoriile de personal bugetar.

6.     Schimbări preconizate cu privire la salarizarea personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum şi din cele aflate sub controlul Parlamentului:
Anexa care reglementează salarizarea acestei categorii de personal păstrează structura din Legea-cadru nr.153/2017, pe două niveluri:
primul nivel -salariile de bază ale personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum şi din cele aflate sub controlul Parlamentului
al doilea nivel- salariile de bază ale personalului din instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice locale.
ca noutate, salariile de bază pentru funcțiile de execuție sunt stabilite la gradația 0, spre deosebire de prevederile actuale potrivit cărora, salariile de bază pentru această categorie de personal includ vechimea în muncă la nivel maxim.
Referitor la sporurile de care beneficiază personalul din instituțiile/autoritățile finanțate din venituri proprii, acestea sunt aliniate în ceea ce privește condițiile de acordate și cuantumul lor, cu cele acordate pentru celelalte familii bugetare, sporul pentru condiţii grele de muncă fiind redus la până la 5% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile respective de muncă, față de până la 15% cât este în prezent.

7.     " ADMINISTRAȚIE":
Proiectul de lege prevede două niveluri de salarizare pentru administrația publică centrală:
Nivelul I –autoritățile și instituțiile publice subordonate și în coordonarea ministerelor și celelalte autorități și instituții publice care sunt ordonatori principali de credite din administrația publică centrală
Nivelul II - ministere, SGG, Cancelaria Prim-Ministrului, Președinția României și Parlamentul României
Majorarea pentru complexitatea muncii acordată unor categorii de personal bugetar din această anexă a fost eliminată, fiind luată în calcul la stabilirea noilor coeficienți de salarizare.
Pentru personalul din cadrul administrației publice locale, au fost elaborate 5 grile de salarizare, în funcție de numărul de locuitori, respectiv:
- grilă Primăria Municipiului București -stabilită la nivelul administrației publice centrale Nivelul I
-grilă U.A.T. peste 200.000 locuitori și sectoarele Municipiului București
- grilă U.A.T. între 50.000 si 200.000 locuitori
- grilă U.A.T. între 10.000-50.000 locuitori
- grilă U.A.T. sub 10.000 locuitori
A fost introdusă o grilă de salarizare specifică personalului de specialitate în domeniul tehnologia informației, comunicații, securitate și apărare cibernetică din instituţiile şi autorităţile administrației publice.