„Legea femicidului”, adoptată de Parlament. Alina Gorghiu: „Femicidul nu apare brusc, este rezultatul unei violențe repetate, tolerate de mult timp, în familie, în societate, în comunitate”/ Ce pedepse prevede legea

Camera Deputaților a adoptat, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege privind prevenirea şi combaterea femicidului. România va avea, astfel, pentru prima dată în legislația națională definit femicidul, iar fapta va putea fi pedepsită cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau chiar pe viață. 

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE FEBRUARIE, GRATIS, AICI

"Legea femicidului", adoptată de Parlament. Au fost 284 de voturi pentru în Camera Deputaților, unde astăzi au fost atât dezbaterea, cât și votul final privind inițiativa. Ca să intre în vigoare, e nevoie ca legea să fie promulgată de președintele Nicușor Dan. 

"Legea femicidului" a fost adoptată de Parlament

Depusă pe 29 octombrie 2025, legea s-a bucurat de o susținere fără precedent în Parlament, deși au existat și critici pe motiv că ar reprezenta o suprareglementare, fiind semnată de peste 270 de parlamentari de la toate partidele.

Proiectul transpune și definește juridic femicidul pentru prima dată în legislația națională, ca formă de violență bazată pe gen. Fapta va putea fi pedepsită ca omorul calificat, fiind vorba de pedepse cu închisoarea de la 15 la 25 de ani sau chiar pe viață.

„Din cele 33 de infracţiuni de omor comis asupra unui membru de familie înregistrate de IGPR în cele 8 luni ale anului 2025 (până la depunerea proiectului de lege n.red), 69% au fost femicide comise de un membru al familiei (23 de femei/fete ucise). În medie, aproximativ 3 cazuri de femei/fete ucise pe lună de un membru de familie”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Anul trecut, în țara noastră au avut loc 59 de cazuri de femicid. Asta înseamnă că, lunar, câte cinci femei au fost ucise. Sau că, în medie, o femeie este ucisă o dată la șase zile.

Citește și: Val de indignare după ce soția unui demnitar din Republica Moldova s-a sinucis la 38 de ani: "Moartea Ludmilei Vartic nu a fost un accident. A fost rezultatul unui abuz continuu, umilință și control"

"Legea femicidului", adoptată. "Astăzi scriem istorie în Parlamentul României"

Miercuri, 284 de deputați au votat „pentru“ proiectul de lege. A fost un singur vot contra, doua abțineri și două nu votez. Au fost 289 de deputați prezenți.

„Astăzi scriem istorie în Parlamentul României întrucât astăzi dezbatem proiectul cu cea mai mare susținere parlamentară și proiectul care introduce pentru prima dată în legislația noastră conceptul de femicid”, a spus deputata PSD Silvia Mihalcea, una dintre inițiatoarele proiectului, atunci când a deschis dezbaterile. 

„O să vă spun ce nu face acest proiect. Acest proiect nu introduce o nouă infracțiune în Codul Penal pentru că, după cum este firesc, viața unei femei nu este mai presus de viața unui bărbat. Viața unei femei nu este mai valoroasă decât a unui bărbat. Însă realitatea cruntă, tragică e că victimele acestei violențe extreme sunt într-un număr covârșitor femeile”, a mai spus Mihalcea. 

Citește și: O femeie de 35 de ani, din Iași, a fost omorâtă de iubitul ei, la patru luni de la revocarea ordinului de protecție. Reacția Alinei Gorghiu: „Femicidul nu e un accident. E rezultatul unor decizii greşite”

Alina Gorghiu: "Femicidul nu apare brusc"

Alina Gorghiu (PNL), de asemenea una dintre inițiatoare, a spus că legea este rezultatul presiunii constructive și constante venite din partea societății, din partea ONG-urilor și din partea victimelor care au avut curaj să vorbească. 

„Dincolo de definiție, această lege spune un adevăr incomod – femicidul nu apare brusc, este rezultatul unei violențe repetate, tolerate de mult timp, în familie, în societate, în comunitate”, argumentează Gorghiu. 

În timpul dezbaterilor din plenul de miercuri al Camerei Deputaților, deputata neafiliată Raisa Enachi a criticat proiectul pe motiv că ar fi vorba despre o suprareglementare. „Există deja reglementare în Codul Penal. Introducerea unor noi clauze agravante duce la confuzie juridică”, a transmis aceasta de la tribună. 

În replică, Alina Gorghiu, inițiatoare, i-a transmis: „Este foarte simplu să desființezi un proiect când nu ai lucrat la el și să arunci cu noroi de pe margine”.

„Ieri, un bărbat și-a ucis soția. S-a întâmplat în județul meu”

Éva Csép, deputată UDMR, o altă inițiatoare, a spus, în fața tuturor deputaților prezenți că „ieri după-amiază, în județul Mureș, localitatea Ghinești, un bărbat și-a ucis soția în urma unui conflict familial. S-a întâmplat în județul meu, aproape de locul unde trăiesc și eu, într-o comunitate liniștită unde oamenii cred că astfel de lucruri nu li se pot întâmpla și totuși s-a întâmplat”. 

„Prea mult timp am ascuns această realitate în spatele unor cuvinte precum tragedii de familie. Nu este o tragedie, este violență împotriva femeilor. Nu este un fenomen izolat, este o problemă sistematică”, a argumentat Csép. 

Iar senatoarea USR, Cynthia Păun, a declarat că în România, „pentru mult prea multe femei” locuința personală este mai periculoasă decât strada.

„Ce este și mai grav este că acest pericol nu vine din necunoscut, vine din relații care ar trebui să însemne siguranță, dar care uneori ajung să însemne doar teamă. (…) Vorbim despre femei care cer ajutor, care au nevoie de sprijinul statului și care de multe ori ajung să fie ascultate mult prea târziu”, a mai spus senatoarea USR. 

Ce prevede proiectul de lege 

Proiectul, care a fost depus la Parlament pe 29 octombrie 2025, definește femicidul ca fiind „uciderea cu intenție a unei femei sau moartea unei femei ca urmare a unor practici care cauzează vătămări femeilor, indiferent dacă uciderea sau practicile vătămătoare sunt comise de un membru al familiei sau de o terță parte”.

Potrivit proiectului, sunt introduse în Codul Penal circumstanțe agravante la omorul calificat. Faptele de omor comise asupra fostului soț/soție, concubin, partener sau cele motivate de gen, de divorț, refuzul căsătoriei sau de răzbunare sunt pedepsite mai dur.

Alte măsuri incluse în proiectul de lege sunt:
Colectarea și publicarea anuală de date privind femicidul și violențele care îl preced, inclusiv informații despre relația victimă-agresor;
Protecție pentru copiii rămași în urmă – orfanii femicidului sunt recunoscuți ca victime directe, cu măsuri de ocrotire imediată și pedepse agravante atunci când violența are loc în prezența minorilor;
Întărirea răspunsului penal, prin sancționarea severă a faptelor motivate de gen și a violențelor care preced omorul;
Educație pentru prevenție, prin introducerea în școli a temelor privind egalitatea de gen, relațiile non-violente și combaterea violenței.