Ce este Hantavirusul, confirmat și în România. Cum se transmite și care sunt simptomele bolii care a ucis-o pe soția lui Gene Hackman: „Nu există vaccin, nici tratament țintit”

Ce este Hantavirusul, confirmat și în România. În România, cazurile de Hantavirus sunt izolate și apar sporadic, motiv pentru care boala nu este foarte cunoscută. Tocmai acest lucru poate duce la întârzieri în diagnostic, mai ales că debutul este înșelător.

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE APRILIE, GRATIS, AICI

Prezența Hantavirusului confirmată pe teritoriul țării noastre ridică semnale de alarmă privind modul în care interacționăm cu mediul înconjurător și măsurile de igienă pe care trebuie să le respectăm.

Ce este Hantavirusul, confirmat și în România

Hantavirusul reprezintă o familie de virusuri cu răspândire globală, capabilă să producă afecțiuni severe și, în unele cazuri, letale la oameni. Aceste virusuri sunt asociate în principal cu rozătoarele, care acționează ca vectori naturali ai infecției. Hantavirusurile sunt prezente la nivel mondial, fiecare tip fiind asociat, în mod obișnuit, cu o anumită specie de rozătoare și o anumită regiune geografică.

„Infecția cu hantavirus nu reprezintă, în acest moment, un motiv major de îngrijorare în România, întrucât, conform datelor disponibile, nu se transmite de la om la om. Vorbim despre o boală asociată contactului direct sau indirect cu rozătoarele, ceea ce explică apariția unor cazuri sporadice, așa cum se întâmplă, de altfel, în fiecare an.

În general, numărul îmbolnăvirilor este redus, iar majoritatea formelor sunt ușoare și nu ridică probleme deosebite. Există însă și situații mai grave, în care sunt afectați plămânii sau rinichii, iar în aceste cazuri boala poate deveni severă și chiar amenințătoare de viață, putând duce inclusiv la deces.

Transmiterea la om se produce, cel mai frecvent, prin inhalarea particulelor contaminate provenite din urina, fecalele sau saliva rozătoarelor infectate ori prin contact direct cu acestea, mai ales în spații închise sau slab ventilate și în contextul unei expuneri prelungite.”, a declarat pentru Digi24.ro Adrian Marinescu, medic infecționist.

Citește și: Gene Hackman și-a făcut testamentul în timpul vieții și trecuse toată averea pe numele soției. Cum ar putea copiii actorului să obțină moștenirea de 80 de milioane de dolari, după decesul ambilor

"Și România este pe harta de hantavirusuri, dar cu un număr foarte mic de cazuri"

Prof. Univ. Dr. Simin Aysel-Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase şi Tropicale Victor Babeş din Capitală, precizează că și în România au existat cazuri, dar au fost puține.

„Există anumite zone în Europa în care lucrurile sunt mai frecvente, şi România este pe harta de hantavirusuri, dar cu un număr foarte mic de cazuri. Sunt sporadice, nu putem spune că este o problemă de sănătate publică în niciun caz, în România, cel puţin până acum.

Şi în spitalul nostru a fost cu foarte mult timp în urmă un caz care a fost testat pozitiv, au mai fost suspiciuni pe care le-am testat de-a lungul timpului dar niciunul nu s-a dovedit a fi pozitiv, este vorba despre cazuri absolut rarisime”, a explicat medicul la Pro TV.

Citește și: Crimă între prieteni în Berceni. Un bărbat de 41 de ani a murit după ce a fost înjunghiat și lăsat pe stradă de amicii săi / Cum au fost prinși suspecții

Semne și simptome ale infecției cu Hantavirus

Hantavirusurile sunt împărțite, din punct de vedere epidemiologic, în funcție de regiunea geografică și de tipul de boală pe care îl produc:

Sindromul pulmonar cu Hantavirus (HPS)

HPS este o afecțiune gravă, cu potențial letal, care afectează plămânii. Simptomele apar, de regulă, la 1-8 săptămâni după contactul cu rozătoare infectate.
Faza inițială este caracterizată prin oboseală accentuată, febră, dureri musculare, în special la nivelul coapselor, șoldurilor, spatelui și, uneori, umerilor. Alți pacienți mai pot prezenta și dureri de cap, amețeală, frisoane, simptome digestive (greață, vărsături, diaree, dureri abdominale);
Faza avansată apare chiar și la aproximativ două săptămâni după debut și include tuse, dificultăți de respirație, senzație de presiune toracică, cauzată de acumularea de lichid în plămâni Boala poate evolua rapid spre insuficiență respiratorie.

Febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS)

HFRS este o formă severă de boală care afectează rinichii. Simptomele apar, de obicei, la 1-2 săptămâni după expunere, dar în cazuri rare pot apărea chiar și după 8 săptămâni. Debutul este brusc, cu manifestări precum dureri intense de cap, dureri lombare și abdominale, febră și frisoane, greață, tulburări de vedere (vedere încețoșată).

Alte semne posibile pot fi: înroșirea feței, inflamația sau roșeața ochilor, erupții cutanate. De asemenea, pot apărea complicații grave precum tensiune arterială scăzută, șoc acut (scăderea fluxului sanguin), hemoragii interne, insuficiență renală acută, care poate duce la acumulare excesivă de lichide, potrivit Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC ) și Organizația Mondială a Sănătății (WHO).

"Nu este vorba de un risc iminent pentru noi"

Hantavirusurile pot da forme agresive de boală. Sunt două forme de boală, spune medicul. Într-una poate fi prezentă pneumonia interstiţială şi în cealaltă sindrom hemoragic şi insuficienţă renală. Aceasta din urmă este o formă mai gravă, cu grad de mortalitate ridicat.

„Sunt nişte virusuri care sunt destul de agresive şi care pot determina cam două tipuri de forme de boală, una mai uşoară, pneumonie interstiţială, care evoluează ca orice pnaumonie, cu aspectul acesta iniţial pseudogripal, după aceea eventual se poate agrava.

Mai este o boală care evoluează cu insuficienţă renală şi sindrom hemoragic, boală hemoragică şi cu afectare renală, asta este mai gravă şi, neexistând un tratament etiologic în majoritatea cazurilor de infecţii virale, nu există un tratament direct, evoluţia depinde de reacţia individuală şi de tratamentul suportiv pe care îl putem administra.

Nu este vorba de un risc iminent pentru noi, se face deratizare în instituţiile publice, fac şi oamenii acasă. Nu ar trebui să privim lucrurile cu nimic diferit faţă de tot ce facem până acum”, a declarat pentru News.ro Prof. Univ. Dr. Simin Aysel-Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase şi Tropicale Victor Babeş din Capitală.

În România, infecțiile cu hantavirus sunt documentate

În România, infecțiile cu hantavirus sunt documentate, însă rămân insuficient explorate. Conform datelor raportate de INSP, sunt înregistrate anual doar câteva cazuri, caracterul lor sporadic contribuind la o vizibilitate limitată în practica clinică și la riscul unei subdiagnosticări.

„Cercetările realizate în cadrul unor instituții precum Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, precum și în mediul universitar, inclusiv la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa Iași, indică necesitatea consolidării infrastructurii de diagnostic, a corelării datelor epidemiologice și a dezvoltării unor programe de cercetare interdisciplinare”, a transmis și Autoritatea Națională pentru Cercetare - România.

„În prezent, nu există un tratament antiviral specific și nici un vaccin disponibil pe scară largă, motiv pentru care prevenția rămâne esențială. Aceasta vizează în primul rând respectarea regulilor de igienă și limitarea contactului cu rozătoarele, pe cât posibil.”, a adăugat medicul Adrian Marinescu