Diferențe de risc, nu de percepție

INTERVIU. Mihai Bundoi, Head of Scientific & Medical Affairs

Ce ne arată evaluările științifice despre diferențele reale de risc dintre fumatul clasic și alternativele fără fum, cum sunt acestea măsurate și validate și de ce informarea corectă este esențială pentru sănătatea publică.

Dacă privim strict dintr-o perspectivă științifică, care este diferența esențială dintre țigările clasice și produsele fără fum și de ce această diferență este relevantă?

Din perspectivă științifică, diferența esențială este absența combustiei. În timp ce țigările ard tutunul și generează fum care este inhalat, produsele fără fum încălzesc tutunul în mod controlat, la o temperatură suficient de ridicată pentru eliberarea nicotinei, dar fără a ajunge la arderea tutunului și formarea fumului. Rezultatul este un aerosol care are o compoziție chimică semnificativ diferită de cea a fumului de țigară. Există, de asemenea, categoria produselor cu nicotină pentru uz oral, cum sunt pliculețele cu nicotină, unde absorbția are loc la nivelul mucoasei orale.

Eliminarea combustiei este relevantă pentru cei ce folosesc astfel de produse deoarece arderea tutunului generează peste 6.000 de substanțe chimice, dintre care aproximativ 100 sunt identificate drept cauze sau potențiale cauze ale bolilor asociate fumatului. Nicotina, deși creează dependență, nu este cauza principală a acestor afecțiuni. Prin eliminarea arderii, profilul chimic al emisiei se modifică radical De aceea, pentru fumătorii adulți care altfel ar continua să fumeze, aceste produse pot reprezenta alternative mai puțin dăunătoare comparativ cu continuarea fumatului, fără a fi însă lipsite de riscuri. Diferența esențială este, însă, că riscul relativ asociat este semnificativ mai redus comparativ cu continuarea fumatului, iar această diferență este demonstrată prin date obiective, măsurabile.

Cum sunt analizate și demonstrate, în mod concret, aceste diferențe în cadrul cercetării PMI?

Evaluarea este realizată printr-un program de cercetare etapizat, comparabil cu cel utilizat în domeniul farmaceutic. Într-o primă etapă, sunt efectuate analize detaliate de chimie și fizică a emisiilor, care compară direct fumul de țigară cu aerosolul generat de produsele fără combustie. În cazul produselor noastre fără fum, aceste analize arată reduceri medii de 95–97% ale nivelurilor de substanțe nocive sau potențial nocive, iar pentru compușii specifici arderii, precum monoxidul de carbon, reducerile ajung la aproximativ 99%. 

Aceste rezultate sunt apoi coroborate cu studii toxicologice și clinice care urmăresc biomarkeri de expunere în organism. Datele arată că fumătorii adulți care trec complet de la țigări la produse fără fum prezintă scăderi semnificative și măsurabile ai acestor biomarkeri, confirmând, la nivel biologic, diferențele observate în laborator. Cercetarea este susținută de studii de percepție și comportament, precum și de studii epidemiologice pe termen lung și monitorizare post-comercializare. Împreună, aceste etape oferă o bază științifică solidă pentru evaluarea impactului produselor fără fum asupra sănătății fumătorilor adulți și a sănătății publice.

Se poate spune că această abordare bazată pe diferențierea riscurilor are efecte reale în controlul fumatului?

Japonia este cel mai relevant exemplu. Prima țară în care au fost introduse sistemele de încălzire a tutunului, Japonia a înregistrat, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Sănătății, o scădere de 46% a prevalenței fumatului între 2014 și 2024, în paralel cu adoptarea masivă a acestor produse. Un alt exemplu relevant este Suedia, considerată astăzi, conform definiției Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), o țară „fără fumat”, cu o prevalență de aproximativ 5%. Încă din anii ’70, Suedia a cunoscut o tranziție semnificativă de la țigări către produse cu nicotină și tutun pentru uz oral. Astăzi are cele mai scăzute rate ale bolilor asociate fumatului din Uniunea Europeană, în pofida unui consum total de tutun comparabil cu media europeană. Tendințe similare au fost observate în Noua Zeelandă, Marea Britanie și Islanda, unde prevalența fumatului a scăzut cu până la 50% într-un singur deceniu. Aceste rezultate sunt asociate cu politici publice coerente, care combină informarea corectă a populației cu măsuri de renunțare la fumat și reglementări diferențiate pentru produsele fără fum. Modelul britanic, în special, demonstrează eficiența unui mix de educație, reglementări diferențiate și politici de sănătate publică orientate spre reducerea efectelor dăunătoare.

În contrast, state care au interzis sau restricționat sever produsele fără fum – precum Brazilia, India, Australia sau Singapore – se confruntă cu stagnarea ratelor fumatului și cu dezvoltarea pieței ilicite. În aceste țări, cererea nu a dispărut, ci s-a mutat în zona necontrolată a comerțului ilegal, lipsită de standarde de calitate și de control. 

Franța oferă un exemplu relevant: pe fondul unor politici foarte restrictive și al unei fiscalități ridicate, aproape jumătate din produsele din tutun și nicotină sunt comercializate în afara cadrului legal. Potrivit raportului KPMG din iunie 2025, țara rămâne cea mai mare piață ilicită din Europa, cu 18,7 miliarde de țigări consumate ilegal în 2024, reprezentând 37,6% din consumul total.

În acest context, cum influențează campaniile de dezinformare percepția publică asupra științei și a reducerii riscurilor?

Campaniile de dezinformare tind să mute discuția de la date și metodologie către percepții și mesaje simplificate. În loc să fie analizate diferențele măsurabile dintre produse, se promovează ideea că „toate sunt la fel”, ceea ce ignoră rolul central al combustiei în riscurile asociate fumatului.

Consecința este că mulți fumători adulți rămân fără repere clare și continuă să fumeze țigări, care rămân cea mai nocivă formă de consum al nicotinei. Atunci când știința este relativizată sau delegitimată, nu este afectată o companie, ci capacitatea oamenilor de a lua decizii informate, cu impact direct asupra sănătății lor.

Articol susținut de Philip Morris România

Foto credit: Philip Morris România