Cum văd copiii școala viitorului și ce spun despre inteligența artificială: „Să înlocuiești profesorul cu un robot ar fi o chestie foarte rea, pentru că un robot nu poate înlocui ceea ce ai tu în inimă”

Cum vor arăta școala și meseriile viitorului, într-o lume în care inteligența artificială se dezvoltă de la o zi la alta? Copiii, părinții și specialiștii în educație au încercat să răspundă la această întrebare în cadrul evenimentului Educația NEXT, organizat de British Council în parteneriat cu Libertatea. În timp ce cei mici au participat la activități interactive și au vorbit despre școala pe care și-o doresc, adulții au discutat despre competențele necesare pentru viitor, utilizarea responsabilă a tehnologiei și rolul pe care relațiile umane trebuie să îl păstreze în procesul de învățare.

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE SEPTEMBRIE, GRATIS, AICI

Duminică, 11 octombrie, sediul British Council din București a devenit locul unei întâlniri între generații preocupate de felul în care educația trebuie să țină pasul cu schimbările societății. Zeci de copii și părinți au participat la eveniment, cei mici învățând prin joc, iar adulții luând parte la discuții cu profesori, experți în educație și jurnaliști Libertatea. Printre temele abordate s-au numărat pregătirea pentru profesii care încă nu există, folosirea inteligenței artificiale fără pierderea gândirii critice și importanța empatiei, a creativității și a comunicării.

Ariadna Șerbănescu: „Copiii noștri trebuie să dezvolte abilități diverse care să-i ajute, să le deschidă uși și oportunități”

Întrebarea despre meseria pe care ne-o dorim când vom crește a făcut parte, de-a lungul generațiilor, din conversațiile cu bunicii, rudele și prietenii familiei. Mulți copii se imaginau medici, profesori, învățători, aviatori, șoferi sau astronauți, inspirându-se din profesiile pe care le vedeau în jurul lor. Astăzi, însă, lucrurile sunt mai complicate: tehnologia și inteligența artificială evoluează rapid, iar o parte dintre meseriile pe care le vor practica actualii elevi nici nu au apărut încă.

În aceste condiții, părinții și profesorii trebuie să găsească metode prin care să-i pregătească pe copii pentru o piață a muncii greu de anticipat. Ce competențe ar trebui să dobândească încă din primii ani de școală și cum pot adulții să îi ajute să se adapteze schimbărilor?

Pentru Carmen, mamă a trei copii, una dintre preocupările importante este dezvoltarea abilităților de care cei mici vor avea nevoie într-o societate în care tehnologia va ocupa un loc tot mai important.

„Suntem preocupați de competențele-cheie, de abilitățile pe care ar trebui să le dezvolte copiii noștri, astfel încât să facă față unui viitor în care tehnologia va fi, poate, principalul mod în care ei vor lucra. În același timp, încă de la vârste fragede, cei mici ar trebui instruiți cum să facă față unor meserii care în ziua de azi nu există, dar care vor exista în viitor”, a declarat Carmen, mamă a trei copii, prezentă la evenimentul organizat de British Council.

Aceasta consideră că pregătirea copiilor nu ar trebui să se limiteze la ceea ce învață în sala de clasă. Activitățile nonformale și experiențele din afara școlii pot completa educația tradițională și îi pot ajuta să se adapteze mai ușor unei lumi în continuă transformare.

Ariadna Șerbănescu, profesoară de limba engleză și expert British Council, susține, la rândul său, că învățarea trebuie să continue în familie și pe tot parcursul vieții. În opinia sa, viitorul profesional al copiilor va arăta diferit de cel al părinților lor, iar adaptabilitatea va deveni esențială.

„Copiii noștri nu vor mai avea joburile pe care le avem noi astăzi. Sau vor avea cariere diferite pe parcursul vieții, din domenii diferite. Prin urmare, ei trebuie să dezvolte abilități diverse care să-i ajute, să le deschidă uși și oportunități. Însă nu este vorba doar despre un proces de învățare, ci și despre cum vor putea ei să pună în aplicare ceea ce au învățat”, a spus profesoara.

O bază solidă de cunoștințe, cultura generală, creativitatea și gândirea critică sunt, așadar, printre elementele care îi pot ajuta pe tineri să facă față unor profesii aflate în permanentă schimbare.

Alice Istrate: „Copiii vor trebui să învețe de mici cum să lucreze cu AI”

Inteligența artificială nu mai este o tehnologie rezervată viitorului, ci face deja parte din realitatea de zi cu zi. Alice Istrate, expert și colaborator British Council, cu o experiență de peste 25 de ani în predarea limbii engleze și formarea profesorilor, consideră că elevii ar trebui să învețe încă de mici cum să utilizeze aceste instrumente.

„Copiii vor trebui să învețe de mici cum să lucreze cu AI. Este evident că nu vor putea acumula acest bagaj colosal de informație și cunoștințe atunci când își vor căuta primul job. Deci, din punctul meu de vedere, cu cât mai devreme, cu atât mai bine pentru competențele viitorului”, a declarat Alice Istrate.

Folosirea inteligenței artificiale nu trebuie însă să înlocuiască însușirea cunoștințelor de bază. Cititul, scrisul, matematica și înțelegerea domeniilor studiate rămân esențiale pentru formarea capacității de analiză și a creativității.

„Alfabetizarea funcțională, competențele matematice și înțelegerea domeniilor studiate rămân fundamentale pentru dezvoltarea gândirii critice și a creativității”, consideră Alice Istrate.

Profesoara a explicat că inteligența artificială poate fi utilă pentru activitățile repetitive, care consumă timp și energie, însă nu ar trebui să preia rolul gândirii independente. Instrumentele digitale pot deveni un sprijin în procesul de învățare, inclusiv prin exerciții care îi ajută pe elevi să își verifice cunoștințele.

„Când vorbim despre gândire critică, ne putem referi la foarte multe aspecte. De exemplu, elevii s-ar putea ajuta de inteligența artificială pentru a-și testa cunoștințele dobândite până la un anumit moment”.

O altă competență importantă este capacitatea de a verifica informațiile primite și de a identifica eventualele erori. Alice Istrate recomandă exerciții prin care copiii să compare propriile texte cu cele generate de inteligența artificială și să învețe să recunoască informațiile false.

„Îl ajutăm pe copil să compare, de exemplu, un text generat de inteligența artificială cu un text pe care l-ar scrie el. Îl ajutăm pe copil să verifice fake news sau fake information pe care o generează uneori inteligența artificială”, a mai explicat Alice Istrate.

Astfel, tehnologia poate fi folosită ca instrument educațional, cu condiția ca elevii să învețe să analizeze critic rezultatele și să nu considere automat corect tot ceea ce primesc de la un sistem de inteligență artificială.

„Un robot n-ar putea să ofere iubirea ca profesorul sau profesoara”

Dincolo de perspectivele specialiștilor și de preocupările părinților, copiii au avut ocazia să își exprime propriile opinii despre școala viitorului. Participanții au vorbit despre tehnologie, digitalizare și inteligență artificială, dar și despre lucrurile pe care nu și le doresc să dispară din educație: relația cu profesorii, interacțiunea cu ceilalți elevi și libertatea de a gândi independent.

Teodor consideră că un robot nu ar putea prelua locul unui cadru didactic, deoarece nu poate reproduce legătura emoțională dintre profesor și elev.

„Eu cred că să înlocuiești profesorul cu un robot ar fi o chestie foarte rea, pentru că un robot nu poate înlocui ceea ce ai tu în inimă. Un robot n-ar putea să ofere iubirea ca profesorul sau profesoara”, a spus Teodor.

Experiența de la British Council l-a ajutat să observe și felul în care profesorii se adaptează nevoilor copiilor, urmărind evoluția fiecăruia de la o lecție la alta.

„Mi-a plăcut cel mai mult că profesorii sunt foarte agili și sunt atenți la ce tu ai putea să înveți și cred că ei văd procesul lecție de lecție”, a mai spus Teodor, după ce a participat la un workshop alături de mai mulți copii.

Aceeași idee este susținută și de Maria Sofia, în vârstă de 10 ani, elevă în clasa a IV-a, care atrage atenția că tehnologia folosită în educație este creată tot de oameni.

„Un robot nu poate înlocui un profesor, pentru că informațiile pe care le folosește mașinăria provin, până la urmă, tot de la oameni”.

Pentru Smaranda, tot în vârstă de 10 ani, o altă problemă este posibilitatea ca școala să se mute în întregime în mediul online. Ea consideră că prezența fizică în colectivitate are un rol important în dezvoltarea copiilor, dincolo de informațiile pe care le acumulează.

„Să te duci la școală e mai mult o chestie de socializare. Noi, copiii, majoritatea copiilor, nu ne ducem neapărat la școală să învățăm. Multora le place pur și simplu să fie într-un mediu plin de copii”, a spus eleva.

Alexia, în vârstă de 9 ani, și-ar dori ca școlile să fie dotate cu mai multe calculatoare și crede că, în următorii 15 ani, tehnologiile folosite în educație vor fi mult mai avansate. Cu toate acestea, nici ea nu își dorește ca un robot să o înlocuiască pe învățătoarea sa.

Opiniile copiilor conturează o perspectivă în care tehnologia este binevenită, dar nu poate substitui prezența profesorilor și interacțiunea umană.

Ce și-ar dori copiii să învețe în plus la școală

Dorințele elevilor nu se referă doar la dotări tehnologice sau la felul în care ar putea arăta școala peste câțiva ani. Copiii au vorbit și despre activitățile pe care și-ar dori să le găsească mai des în programul lor școlar.

Paul, elev în clasa a V-a, a apreciat în mod special faptul că, la evenimentul organizat de Libertatea și British Council, a lucrat împreună cu alți copii la diferite proiecte. El spune că și-ar dori să aibă parte de mai multe astfel de activități și în timpul orelor de la școală.

„La școală nu lucrăm foarte mult la proiecte, aici da, și asta mi-a plăcut. Aici mi-a plăcut mai mult că lucrăm împreună la proiecte”, a povestit el.

Paul și-ar dori să învețe și să gătească la școală. Alți copii ar prefera să aibă mai multe ore de limba engleză, economie, scriere creativă, dans sau baschet.

Smaranda ar vrea să studieze mai mult istoria, inclusiv perioada comunistă și Al Doilea Război Mondial, dar și să aibă mai multe ore de engleză. Delia, elevă în clasa a treia, și-ar dori să studieze pianul la școală, în timp ce Irina, tot în vârstă de 9 ani, este interesată de robotică.

Răspunsurile lor arată că elevii își doresc o educație mai diversificată, în care proiectele de grup și activitățile practice să completeze materiile tradiționale. Pentru ei, pregătirea pentru viitor presupune atât familiarizarea cu tehnologia, cât și ocazia de a-și descoperi și dezvolta propriile interese.

Cum gestionează părinții timpul petrecut de copii în lumea digitală

Accesul copiilor la tehnologie reprezintă o altă preocupare importantă pentru familii. Părinții trebuie să găsească o cale de mijloc între familiarizarea celor mici cu instrumentele digitale și protejarea lor de o expunere excesivă la mediul online.

Alina Mihai a explicat pentru Libertatea că jocurile și aplicațiile pot avea beneficii pentru dezvoltarea copiilor, dacă sunt potrivite vârstei și folosite cu măsură. Totuși, părinții trebuie să urmărească timpul petrecut în fața ecranelor și conținutul accesat.

„Nu-i putem exclude total din lumea asta virtuală. E clar că jocurile, atâta timp cât sunt OK pentru vârsta lor, sunt și ele un instrument de dezvoltare emoțională, dezvoltare a limbii străine, dezvoltare socială. Dar trebuie văzut până unde și cât au acces acești copii”, a explicat aceasta.

Carmen consideră că încrederea acordată copiilor trebuie să fie însoțită de îndrumare și de discuții despre riscurile din mediul digital, inclusiv cele asociate rețelelor sociale.

„Copiii noștri sunt mai capabili decât credem noi. E important să simtă că noi avem încredere în ei”, a spus aceasta, subliniind și rolul comunicării în explicarea pericolelor din mediul online și de pe rețelele sociale.

Un alt părinte a atras atenția asupra cantității uriașe de informații la care copiii au acces în prezent. Dacă în trecut oamenii se informau în principal din cărți, radio și televiziune, acum conținutul este disponibil aproape fără limite. În aceste condiții, adulții trebuie să îi ajute pe cei mici să selecteze informațiile relevante și să le folosească în mod creativ.

O altă mamă a vorbit despre ritmul în care se dezvoltă tehnologia și despre riscul ca accesul permanent la informații să reducă timpul pe care copiii îl acordă reflecției.

„Copilul nu mai are timp să gândească cu propriul creier, nu mai are timp să rumege informația pe care o primește pe o tabletă sau la televizor sau chiar și pe telefon”, a spus o altă mamă.

Pentru a contracara acest efect, părintele își încurajează copilul să participe la activități variate, să cunoască oameni diferiți și să învețe să se adapteze unor situații noi.

Ce abilități îi vor ajuta pe copii să se adapteze lumii de mâine

Pregătirea pentru viitor nu înseamnă doar acumularea de cunoștințe și dezvoltarea abilităților digitale. Alice Istrate consideră că starea de bine a copiilor, sănătatea mintală și competențele socio-emoționale trebuie să ocupe un loc important în educație.

„Așa-numitul wellbeing al copilului. De asemenea, sănătatea digitală, dar în același timp deprinderile digitale contează enorm”, a declarat specialista.

Părinții prezenți la eveniment au subliniat, la rândul lor, că abilitățile de comunicare și inteligența emoțională sunt la fel de importante ca informațiile acumulate la școală. Unul dintre aceștia a explicat că, atunci când vine vorba despre învățarea unei limbi străine, contează nu doar corectitudinea exprimării, ci și capacitatea copilului de a folosi limba pentru a comunica și a construi relații.

„Nu mă interesează cât de impecabil vorbește acea engleză, ci cât de bine știe el ce să facă cu limba asta. Adică trebuie să știe să-și creeze niște relații, să comunice eficient, empatic, constructiv cu cineva”, a explicat acesta.

Ideea se aplică și altor domenii: competențele tehnice îi pot ajuta pe copii să se adapteze cerințelor viitoare, însă capacitatea de a colabora, de a comunica și de a înțelege perspectiva celorlalți rămâne esențială.

Educația NEXT, un dialog despre școala de mâine

Evenimentul Educația NEXT, organizat de Libertatea în parteneriat cu British Council, a reunit la București copii, părinți, profesori, specialiști în educație și jurnaliști, într-o discuție despre schimbările pe care inteligența artificială le aduce în procesul de învățare.

Întâlnirea a oferit participanților ocazia să vorbească atât despre provocările educației, cât și despre soluțiile prin care elevii pot fi pregătiți pentru meseriile viitorului. Reprezentanții British Council au prezentat, de asemenea, modul în care se desfășoară cursurile instituției, punând accentul pe interacțiune, activități de grup și feedback constant pentru elevi.

Concluzia întâlnirii a fost că pregătirea pentru viitor presupune investiție în educație și dezvoltarea unor competențe diverse, fără ca importanța copilăriei și a relațiilor umane să fie trecută în plan secund.

Indiferent cât de mult va evolua tehnologia, copiii vor avea nevoie să gândească independent, să comunice, să colaboreze și să se adapteze unei societăți în permanentă schimbare.

Foto: Vlad Chirea (Libertatea)