Filmul tragediei de la Spitalul Floreasca: medicul Alexandru Neacșu, de 32 de ani, a fost găsit mort în toaletă, în timpul gărzii / Prima ipoteză privind cauza decesului și mărturiile celor care îl cunoșteau

Un medic rezident în anul V, Alexandru Neacșu, aflat de gardă la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București, a fost găsit mort într-o toaletă a unității medicale, în cursul după-amiezii de sâmbătă, 6 iunie. Colegii au încercat să îl resusciteze, însă eforturile acestora au fost în zadar. Într-un coş de gunoi, au găsit o seringă folosită. 

CITEȘTE TOATĂ VIVA DE MAI, GRATIS, AICI

Moartea medicului rezident Alexandru Neacșu de la Spitalul Floreasca, în vârstă de 32 de ani, este acum cercetată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, împreună cu poliţişti din cadrul Serviciului Omoruri.

Medic rezident, găsit mort în toaleta Spitalului Floreasca

Moartea rezidentului de 32 de ani a venit ca un şoc pentru echipa de la Spitalul Floreasca. Colegii nu ştiau să aibă vreo problemă de sănătate. Şi nici nu avusese vreodată vreo tulburare de comportament. În ziua morţii, îi ţinea locul unui coleg.

Medicul rezident Alexandru Neacșu era în anul cinci şi lucra în secţia de Medicină de Urgenţă a Spitalului Floreasca. Intrase în gardă sâmbătă dimineaţă, iar câteva ore mai târziu a mers la baie. O femeie de la serviciul de curăţenie a observat că nu mai iese şi a alertat un brancardier.

Acesta a intrat să vadă ce se întâmplă şi l-a găsit căzut, în stop cardiorespirator. Colegii lui au început imediat manevrele de resuscitare şi au încercat să-i salveze viaţa timp de o oră, însă fără succes. În cele din urmă medicii au fost nevoiţi să declare decesul.

Cazul este acum cercetat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, împreună cu poliţişti din cadrul Serviciului Omoruri.

„Ieri, 6 iunie 2026, poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Secţia 1 Poliţie au fost sesizaţi, prin apel 112, în jurul orei 14.45, cu privire la faptul că în grupul sanitar al unei unităţi spitaliceşti din sectorul 1 a fost găsit inconştient un cadru medical. Poliţiştii care s-au deplasat cu operativitate la faţa locului au constatat că aspectele sesizate se confirmă, persoana în cauză fiind un medic rezident, un bărbat, în vârstă de 32 de ani”, a transmis duminică Poliţia Capitalei.

Cine era medicul găsit mort la Spitalul Floreasca

Originar din satul Racoți, Tismana, județul Gorj, el absolvise liceul în Bumbești Jiu și urmase cursurile de licență la Facultatea de Medicină din Timișoara.

Viața sa personală și profesională era strâns legată de comunitatea din care provenea și de lumea medicală. Era căsătorit de 13 ani cu o doctoriță originară din Târgu Jiu. Împreună aveau doi copii cu vârste mai mici de trei ani, familia lor fiind extrem de apreciată și respectată de rude, colegi și cunoscuți.

Conform declarațiilor oferite de apropiați, cu aproximativ două săptămâni înainte de tragicul incident de la Spitalul Floreasca, tânărul medic fusese prezent în județul natal, în Gorj, pentru a asista la înmormântarea bunicii sale.

Apreciat de colegi și superiori, Alexandru era în ultimul an de rezidențiat la specializarea Medicină de Urgență și urma să susțină examenul de specialitate în acest an. Planul său era să își continue cariera la Spitalul Județean Giurgiu, însă destinul i-a curmat brusc drumul.

„Drum lin, Alex, omule bun ce ai fost! Dumnezeu să te odihnească în pace!”, a scris, pe rețelele sociale, o cunoștință a medicului.

Citește și: Când a murit, de fapt, doctorița Ștefania Szabo și ce a făcut cu jumătate de oră înainte de tragedie. Ce ipoteze iau în calcul autoritățile acum

Prima ipoteză în cazul morții medicului de la Spitalul Floreasca

O ipoteză luată în calcul de anchetatori este că în timpul petrecut la baie, medicul şi-ar fi injectat Fentanil. Un analgezic de 50 de ori mai puternic decât heroina. Potrivit surselor Observator, în coşul de gunoi din baia în care a fost găsit tânărul era şi o seringă folosită.

"În ceea ce priveşte opioidele, corpul uman dezvoltă foarte rapid toleranţă. Această toleranţă scade într-o săptămână două la normal. În momentul în care o persoană normală îşi administrează o cantitate care psihologic ştia că îi generează un anumit răspuns agreabil pe care îl aştepta, centrul respirator tinde să se oprească", a declarat Gabriel Diaconu, psihiatru.

Medicul lasă în urmă o soţie, şi ea medic, şi doi copii mici. Revenise recent la muncă, după un concediu de îngrijire a copilului şi se pregătea pentru o carieră de medic plin, la Giurgiu.

Medicul Alexandru Cristian Neacșu urma să lucreze ca specialist în Giurgiu

Medicul Alexandru Cristian făcuse deja la începutul anului câteva gărzi în acest spital şi urma să lucreze efectiv în spital după ce susţinea examenul de specialitate, anul acesta.

"De anul trecut am fost în discuţii ca să vină la noi în spital, şi în ianuarie am scos postul de rezident an 5 la concurs, dumnealui a dat examen, a promovat examenul şi deja devenise rezidentul nostru. Cred că în februarie a făcut câteva gărzi la noi, putem să spunem că era o persoană deosebită, că era un medic foarte bun, foarte bine pregătit profesional, cu forţă de muncă, deschis, colaborant, era un om minunat.

Urma să termine pregătirea în Rezidenţiat, să termine anul 5, la Bucureşti, la Floreasca era dumnealui, după care să dea examenul de specialitate, la încheierea pregătirii în Rezidenţiat ei dau examenul în specialitate şi promovează medici specialişti. Promova medic specialist şi venea la noi la Giurgiu.

Era foarte încântat că vine la noi, i-a plăcut la noi în spital, din toate punctele de vedere, colectivul i-a plăcut foarte mult, pentru că asistentele noastre sunt foarte bine pregătite, i-a plăcut radiologia, au nevoie de investigaţii pentru un diagnostic diferenţial, le trebuie şi un CT, le trebuie mai multe, i-a plăcut şi radiologia şi colaborarea cu personalul de acolo, laboratorul la fel, i-a plăcut că se mişcă lucrurile repede.

Nefiind aşa aglomeraţie ca la Bucureşti se mişcă mai repede laboratorul sau radiologia, în mod cert lucrul ăsta", a precizat Mihaela Raţă managerul SJU Giurgiu la Pro TV.

Medicul urma să completeze echipa medicilor de urgenţă de la Spitalul Judeţean din Giurgiu. Acolo sunt 7 medici de urgenţă angajaţi şi 5 vin din afara spitalului, numai pentru gărzi.

"Simt o tristeţe foarte mare, ca om gândind că avea şi doi copii mici, familie, avea tot viitorul în faţă, a muncit atâţia ani ca să ajungă medic specialist, foarte mare tristeţe şi regret. Dumnezeu să-l ierte, să-l odihnească în pace, familiei multă putere”, a mai spus managera SJU Giurgiu.

Citește și: Ștefania Szabo îi mărturisise fratelui ei că era epuizată din cauza sistemului medical: „Nu avea viață personală. Spunea că este sufocant, că nu mai poate'

Alexandru Rogobete, reacție după moartea medicului mort la Spitalul Floreasca

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, care a cerut respect pentru memoria tânărului medic și a familiei sale.

„Astăzi vorbim, înainte de toate, despre un om. Despre un tânăr care a ales una dintre cele mai grele profesii, care și-a dedicat viața salvării altora și care, din păcate, nu a mai putut fi salvat”, a transmis Rogobete pe Facebook.

Fostul ministru a făcut apel la prudență și a cerut ca nimeni să nu emită judecăți înainte de finalizarea anchetei.

„Orice concluzie pripită sau judecată publică este nedreaptă și lipsită de responsabilitate. În astfel de momente, avem nevoie de decență, de respect și de liniște”, a adăugat fostul ministru.

Federația SANITAS: "A intrat dimineața în gardă și nu a mai ieșit seara"

Federația SANITAS a transmis un mesaj emoționant după decesul medicului rezident de la Spitalul Floreasca, subliniind că tragedia nu este un caz izolat și că sistemul sanitar pierde tot mai mulți medici în timpul gărzilor sau imediat după acestea.

„Astăzi, sistemul de sănătate din România spune din nou: "Am mai pierdut unul de-al nostru"”, au transmis reprezentanții organizației.

Sindicaliștii au amintit că medicul, aflat în anul V de rezidențiat, „a intrat dimineața în gardă și nu a mai ieșit seara”, lăsând în urmă doi copii mici.

„Știm că a lăsat acasă doi copii mici. Și știm că povestea lui nu este singulară - este a 46-a dintr-o listă pe care nicio țară nu ar trebui să o aibă”, se arată în mesaj.

Federația SANITAS atrage atenția și asupra presiunii din sistemul medical: „46 de medici morți în timpul gărzii sau imediat după. 46 de oameni care au dat tot ce aveau și nu au primit înapoi nici măcar empatie. Nu sunteți singuri. Vă vedem. Vă auzim. Luptăm pentru voi”.

"Medicii salvează vieți, dar pe ei cine îi salvează?"

Reprezentanții Societății Multidisciplinare a Medicilor Rezidenți au transmis un mesaj emoționant în care susțin că decesul colegului lor nu este un caz izolat, ci reflectă problemele profunde din sistemul medical.

„Suntem profund devastaţi de moartea colegului nostru, medic rezident în anul V la Spitalul Floreasca, găsit fără suflare în timpul gărzii de sâmbătă. Transmitem condoleanţe familiei şi tuturor celor care l-au cunoscut. Acesta nu este un caz singular. Este semnalul de alarmă al unui sistem care îşi epuizează şi îşi abandonează tinerii medici”, au transmis reprezentanții organizației într-o postare pe Facebook.

Medicii rezidenți atrag atenția asupra presiunii uriașe la care sunt supuși mulți dintre colegii lor și vorbesc despre efectele gărzilor repetate, ale epuizării profesionale și ale lipsei de sprijin pentru sănătatea mintală.

„Gărzile interminabile, burnout-ul cronic, presiunea psihologică uriaşă şi stigmatizarea problemelor de sănătate mintală în spitale ucid. Medicii salvează vieţi, dar pe ei cine îi salvează?”, se mai arată în mesaj.

"Mulți dintre ei fac 4-5 gărzi pe lună"

La rândul său, Diana Nastasă, președinta Societății Multidisciplinare a Medicilor Rezidenți, a descris dificultățile cu care se confruntă tinerii medici.

„Mulți dintre ei fac 4-5 gărzi pe lună, în special în ATI, urgență, medicină internă sau specialități chirurgicale. Sunt colegii care stau cele mai multe ore peste program”, a declarat aceasta pentru News.ro.

Nastasă a vorbit și despre nesiguranța profesională care îi afectează pe rezidenții aflați la finalul pregătirii.

„Cred că mulți dintre ei sunt stresați pentru că nu au siguranța zilei de mâine. Se gândesc la viitorul loc de muncă, la salarii și la cum își vor întreține familiile. Absolut toată lumea are probleme despre care nu vorbește cu nimeni. Sunt mândră de colegii care rezistă. Rezistă și nu știu sincer unii dintre ei cum o fac”, a afirmat Diana Nastasă.”, a spus reprezentanta rezidenților.

46 de medici, morţi în gardă în ultimii 20 de ani

46 de medici au murit în ultimele două decenii, fie în gardă, fie imediat după, potrivit datelor centralizate de breaslă. Cele mai frecvente cauze de deces: epuizarea şi consumul de substanţe, folosite pentru a face faţă gărzilor.

Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este cel al doctoriţei Ştefania Szabo, găsită fără viaţă în Camera de Gardă a Spitalului Judeţean Buzău. În octombrie 2025, ea şi-a administrat propofol, un anestezic puternic.

"E trist că în ziua de astăzi, în România, pentru medicii rezidenţi, sistemul sanitar a ajuns un lagăr de exterminare. Se pare că este un trend pe care nu îl putem opri. Pentru că nu se doreşte. Pentru că nimănui nu-i pasă", a declarat Marian Stamate, preşedintele Sindicatului Medical România.

"În România, medicii rezidenţi efectuează aproximativ 4-5 gărzi pe lună", a declarat Oana-Aimée Cărpenișeanu, vicepreşedinte Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți.

"Am solicitat îmbunătăţiri şi modificări în ceea ce priveşte activitatea legată de gărzi. Cum ar fi posibilitatea unei durate de 12 ore a gărzilor, deci flexibilizarea programului", a declarat Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor.

Lista medicilor români decedați în timpul gărzii sau imediat după

Dr. Ștefania Szabo – director medical și chirurg, Spitalul Județean Buzău (2025)
Dr. Emanuel Mirel Luca – rezident, Iași (2025)
Dr. Gabriela Ștefănescu – gastroenterolog, Spitalul „Sf. Spiridon” Iași / București (2024)
Dr. Carmina Schaas – obstetrică-ginecologie, Maternitatea „Cuza Vodă” Iași (2023)
Dr. Lucian Popescu – neurolog, București (2023)
Dr. Ionela Tănase – pediatru, Târgu Mureș (2024)
Dr. Roxana Moldovanu – rezident ATI, Cluj-Napoca (2025)
Dr. Cosana Claiciu – cardiolog, Spitalul Județean Arad (2018)
Dr. Adrian Fronea – ATI, Spitalul „Sf. Ioan” București (2018)
Dr. Marius Dan Roșoreanu – pediatru, Lipova (2018)
Dr. Grigore Lupescu – cardiolog, Spitalul Județean Târgu Jiu (2018)
Dr. Marlena Ștefan – ATI/SMURD Galați (2016)
Dr. Gabriel Jilavu – ortoped, Botoșani (2012)
Dr. Ionel Botezatu – radiolog, Iași (2012)
Dr. Cosmin Giubelan – chirurg, Târgu Jiu (2008)
Dr. Ovidiu Lucian Bumbea – psihiatru, Alba Iulia (2010)
Dr. Viorica Moglan – ATI, Roman (2003)
Dr. Szénpeteri [prenume necunoscut] – UPU, Bistrița (2010)
Dr. Adrian Stelian Comăniciu – chirurg, Sibiu (2006)
Dr. Iosif Sass – infecționist, Mediaș (2013)
Dr. Silviu Gotea – UPU, Târgoviște (2016)
Dr. Horia Georgescu – chirurg generalist, București (2015)
Dr. Mugur Timofte – chirurg, Slobozia (2008)
Dr. Mariana Popescu – medic de familie, Brașov (2018)
Dr. Sorin Ionescu – chirurg, Cluj (2018)
Dr. Radu Bălan – internist, Timișoara (2018)
Dr. Emilia Dumitrescu – pediatru, Pitești (2018)
Dr. Liviu Marin – cardiolog, București (2018)
Dr. Florin Gheorghe – ATI, Galați (2018)
Dr. Vasile Anton – chirurg, Craiova (2018)
Dr. Ioana Stoica – neonatolog, Iași (2018)
Dr. Cristian Dobrescu – ortoped, Brașov (2018)
Dr. Dan Cojocaru – medic de familie, Bacău (2018)
Dr. Alina Dobre – rezident, Constanța (2018)
Dr. Mihai Ionescu – neurolog, Suceava (2018)
Dr. Raluca Marinescu – pediatru, București (2018)
Dr. Tudor Gheorghe – radiolog, Cluj (2018)
Dr. Oana Popa – ATI, Târgu Mureș (2018)
Dr. Nicolae Voicu – internist, Buzău (2018)
Dr. Gabriela Enache – medic de familie, Iași (2018)
Dr. Valentin Moldovan – chirurg, Oradea (2018)
Dr. Camelia Stoian – medic de urgență, Timișoara (2018)
Dr. Dan Mihăilescu – ortoped, Galați (2018)
Dr. Irina Dumitrescu – neonatolog, București (2018)
Dr. Florentina Ilie – pediatru, Constanța (2018)
Dr. Viorel Filip – Chirurgie Generală, Iași (2012)