Ce se întâmplă în corpul tău dacă mănânci căpşuni în fiecare zi

Din cauza avalanșei de informații contradictorii care circulă în mediul online, am ajuns să ne simțim vinovați pentru că mâncăm alimentele preferate. Iar căpșunele se numără printre printre marile „păcate”, mai ales dacă ne preocupă silueta. Cei mai fericiți sunt cei care le mănâncă cu poftă, fără să le pese, tot sezonul, pentru că le plac pur și simplu. Și bine fac. Căci ce se întâmplă în corpul tău dacă mănânci căpşuni în fiecare zi este numai de bine.

Parfumate, zemoase și foarte gustoase, căpșunele sunt preferatele multora dintre noi. Abia așteptăm să le simțim aroma îmbietoare pe tarabe ca să ne răsfățăm simțurile. Numai că, în ultimii ani, preocuparea intensă pentru siluetă și nutriție a făcut ca până și aceste fructe savuroase să fie puse sub semnul întrebării. În vreme ce unii specialiști recomandă cure intensive, alții le blamează. Și asta în ciuda multiplelor virtuți concentrate în micile „bombe” de nutrienți. De te întrebi ce se întâmplă în corpul tău dacă mănânci căpşuni în fiecare zi, e cazul să parcurgi acest text cu atenție.

De ce să mănânci căpșune cu încredere

Căpșuna este, dacă stăm să o judecăm obiectiv, un miracol frumos colorat al naturii. Arată bine, miroase fabulos, are calorii puține și un palmares nutrițional care ar face să roșească de rușine multe suplimente vândute în cutii elegante inscripționate cu fonturi sofisticate. Să mănânci căpșuni în fiecare zi nu înseamnă să ții un regim ori o dietă promovată online. Nici nu ai nevoie de cine știe ce mașinărie costisitoare pentru procesare. Este vorba aici despre acele fructe pe care mulți dintre noi obișnuiam să le mâncăm cu poftă direct din grădina bunicilor, chiar și nespălate.

Cu niște ani în urmă, nimeni nu se gândea la spike-uri glicemice, la intoleranțe sau la kilogramele în plus. Mai ales că recompensa dulce și parfumată venea în urma unor ore bune de joacă și de alergat împreună cu prietenii. O porție de căpșune nu înseamnă altceva decât una dintre cele mai simple, mai plăcute și mai bine documentate alegeri pe care le poți face pentru corpul tău. Sunt adevărate bombe de vitamine, minerale și antioxidanți, pline de apă și sărace în calorii.

Ce se întâmplă în corpul tău dacă mănânci căpşuni în fiecare zi

Sunt puține lucruri în viață despre care putem spune că sunt plăceri și putem abuza de ele fără să ne facă rău. Ei bine, căpșunele intră în această categorie. Și ceea ce se întâmplă în organism când sunt introduse în rutina zilnică alimentară este absolut uluitor. Inima pompează mai fericită. Creierul refuză să mai îmbătrânească sau amână cât mai mult procesul. Pielea produce mai mult colagen. Intestinele fac loc unei comunități de bacterii benefice. Glicemia rămâne stabilă. Inflamația scade. Simți acea stare de bine pe care nu ai mai trăit-o de mult. De la creier la piele, de la inimă la intestine, tot organismul îți mulțumește dacă îi oferi în fiecare zi câte o porție de minuni parfumate.

Încă din prima săptămână în care începi să consumi regulat căpșune, organismul e plăcut surprins. E ca și cum ai merge din nou la sală după o pauză îndelungată. E drept că pot apărea și mici neplăpceri, dar efectele nu se văd imediat. Totuși, ce se petrece în interior este mai spectaculos decât crezi. Căpșunile sunt pline de vitamina C. O singură porție de aproximativ 150 de grame îți oferă mai multă vitamina C decât un portocal întreg. Iar vitamina C e un antioxidant cu normă întreagă.

În primele zile, sistemul imunitar primește un impuls discret. Nivelul de inflamație din corp începe să scadă ușor. Este acea inflamație cronică, pe care nu o simți, dar care îți dă oboseala și starea de disconfort ce nu ies la analize. Căpșunile conțin antocianine, acele pigmente care le dau culoarea roșie-aprinsă. Acestea funcționează ca niște pompieri moleculari care sting flăcările inflamației înainte ca ele să devină incendii.

Creierul întinerește

Că tot am pomenit de surprize plăcute pentru organism, să începem de la cap. Antocianinele din căpșuni trec prin stomac și depășesc bariera hemato-encefalică. Este acea frontieră care separă circulația sanguină din creier. Și ajung exact acolo unde sunt binevenite. Studiile arată că un consum regulat de fructe bogate în flavonoide este asociat cu o scădere a ratei declinului cognitiv legat de vârstă. Cu alte cuvinte, creierul îmbătrânește mai lent. Acum să nu înțelegi că devii geniu peste noapte după ce ai băut un smoothie din căpșuni. Dar memoria de scurtă durată beneficiază cel mai mult.

Vei observa că ai și o concentrare mai stabilă. Există și un beneficiu legat de starea de spirit, deloc de neglijat. Căpșunile conțin folați din vitamina B9, care joacă un rol important în sinteza serotoninei și a dopaminei. Este vorba despre neurotransmițătorii care fac diferența între o zi bună și una în care totul pare gri. E clar că nu le putem denumi antidepresive, dar căpșunele sunt un sprijin real pentru echilibrul chimic al creierului. Am putea spune că este și ceva poetic în faptul că unul dintre cele mai frumoase fructe ale verii este și unul dintre prietenii creierului. Ca și cum natura a decis că binele vine la pachet cu frumusețea.

Inima iubește căpșunele

Și e o poveste de dragoste susținută științific. Cardiologii ar trebui să recomande căpșunile la fel de serios ca mersul pe jos și renunțarea la fumat. Căci flavonoizii din căpșuni reduc oxidarea colesterolului LDL, cel „rău”, care contribuie la formarea plăcilor aterosclerotice pe pereții arterelor. Cu alte cuvinte, căpșunile ajută la menținerea arterelor curate și flexibile. Iar asta înseamnă că inima nu trebuie să muncească până la suprasolicitare pentru a pompa sânge prin ele.

Mai mult decât atât, consumul regulat de căpșuni este asociat cu o ușoară scădere a tensiunii arteriale. Potasiul pe care îl conțin contribuie la relaxarea vaselor de sânge. Iar efectele antiinflamatorii reduc stresul asupra endoteliului, stratul interior al vaselor sangvine. Acesta din urmă, dacă e inflamat cronic, devine un teren fertil pentru probleme cardiovasculare serioase.

Un studiu Harvard desfășurat pe o perioadă de 18 ani, care a urmărit zeci de mii de femei, a constatat că cele care consumau trei sau mai multe porții de fructe de pădure pe săptămână, inclusiv căpșuni, aveau un risc cu 32% mai mic de a face atac de cord față de cele care consumau rar astfel de fructe. Așadar, inima ta, dacă ar putea vorbi, și-ar comanda zilnic măcar o porție de căpșune.

Glicemia nu are de suferit

Unul dintre cele mai populare mituri se referă la zahărul din fructe în general și la cel din căpșune în acest caz. Se crede că zaharurile conținute cresc glicemia și contribuie la acumularea kilogramelor. Doar că aceste fructe minunate au unul dintre cei mai scăzuți indici glicemici dintre toate fructele. Indicele glicemic măsoară cât de repede crește un aliment glicemia după consum. Cu cât este mai mic, cu atât mai bine pentru stabilitatea energetică și pentru metabolismul insulinei. Căpșunile au un indice glicemic de aproximativ 40, ceea ce le plasează în categoria alimentelor „cu impact redus”.

În plus, fibrele din căpșuni, aproximativ 2 grame la o cană, încetinesc absorbția zaharurilor naturale. Și previn astfel acel spike glicemic brusc urmat de prăbușirea energetică pe care o cunoașteți din experiența consumului de dulciuri procesate. Zaharurile din căpșuni sunt livrate lent, controlat, inteligent. Există studii care sugerează că manganul și antioxidanții din căpșuni pot îmbunătăți sensibilitatea la insulină la persoanele cu risc de diabet de tip 2. Căpșunile nu tratează diabetul, dar ar putea fi un aliat în prevenție.

Sistemul digestiv capătă viață

Microbiomul intestinal este comunitatea de miliarde de bacterii care trăiesc în intestinele noastre și care influențează bunul mers al întregului organism. Fibrele din căpșuni sunt prebiotice, adică servesc drept hrană pentru bacteriile benefice. Când bacteriile bune sunt hrănite bine, se înmulțesc și domină peisajul intestinal. Și lasă mai puțin loc pentru bacteriile patogene. Un microbiom diversificat și sănătos este asociat cu o digestie mai bună, o inflamație sistemică mai scăzută, o imunitate mai robustă și, surprinzător, chiar cu o stare de spirit mai stabilă.

Conexiunea dintre intestin și creier este reală și bine documentată. Aproximativ 90% din serotonina corpului este produsă în intestin, nu în creier. Dacă intestinul e fericit, creirul primește semnalele potrivite. Cu alte cuvinte, o cană de căpșuni pe zi poate contribui la o ecuație complexă care ține de digestie, de imunitate și de psihologie emoțională în același timp. Greu de crezut că un fruct atât de mic are atâtea proprietăți.

Pielea îți arată ce simte

Unul dintre beneficiile evidente ale consumului regulat de căpșune se poate vedea cu ochiul liber, pe propria piele. Colagenul este proteina care menține pielea fermă, elastică și tânără. Producția lui naturală scade odată cu vârsta. După 25 de ani, începe declinul. După 40, deja te face să porți o conversație neplăcută cu oglinda. Dar vitamina C este esențială pentru sinteza colagenului. Fără ea, fibrele de colagen nu se formează corect.

Ce legătură au toate astea cu căpșunele? Ei bine, consumul zilnic îi oferă organismului o doză constantă de vitamina C biodisponibilă. Este acea vitamină C în formă naturală care susține producția de colagen în mod continuu. Pielea primește mai multă elasticitate, mai multă luminozitate, o recuperare mult mai rapidă după expunerea la soare sau la poluare.

În plus, antioxidanții din căpșuni luptă împotriva stresului oxidativ cutanat. Este principalul mecanism prin care radicalii liberi accelerează îmbătrânirea pielii. Există și un beneficiu mai puțin cunoscut. Acidul elagic din căpșuni are proprietăți de fotoprotecție. Nu înlocuiește crema cu SPF, dar poate reduce inflamația cauzată de radiațiile UV și poate tempera hiperpigmentarea. Petele de la soare au un inamic neașteptat în fructul ăla mic și roșu.

Îți bucură ochii și oasele

Cum am spus încă de la început, ce se întâmplă în corpul tău dacă mănânci căpşuni în fiecare zi este numai de bine. Pe lângă celelalte beneficii, căpșunele contribuie și la sănătatea oaselor. Vitamina K, prezentă în cantități moderate, sprijină fixarea calciului în matricea osoasă. Luteina și zeaxantina, doi compuși carotenoidici prezenți în căpșuni, protejează retina de deteriorarea cauzată de lumina albastră și de procesul de îmbătrânire.

Mai mult decât atât, s-a dovedit că aceste fructe minunate au și efecte anti-cancerigene. De subliniat că nu e o afirmație dovedită clar științific, ci doar o observație a cercetărilor. Totuși, s-a remarcat faptul că antioxidanții și acidul elagic din căpșuni inhibă in vitro creșterea unor linii celulare canceroase. Cercetarea e în desfășurare, concluziile nu sunt definitive, dar direcția e promițătoare.

Cine ar trebui să evite căpșunele

Fiindcă nu suntem o publicație de pseudoștiință și ne respectăm cititorii, e cazul să ne referim și la situațiile în care nu se recomandă consumul de căpșune, oricât ar fi el de benefic pentru organism. E drept că mulți se concentrează doar asupra beneficiilor, fără a mai ține cont de consecințele nefaste.

Există o categorie deloc de neglijat a celor alergici la căpșuni. Și ne referim la cei diagnosticați de către specialiști, nu la cei care-și pun singuri diagnosticul. Căpșunile sunt printre fructele cu cel mai frecvent potențial alergen, mai ales la copii. Drept urmare, trebuie evitate de cei care suferă.

Dacă iei anticoagulante, vitamina K în cantități variabile poate interfera cu medicamentul. Așa că vorbește cu medicul tău înainte de a mânca zilnic cantități mari de căpșune. La fel și dacă ai sindromul colonului iritabil. Cantitățile mari de fructoză pot agrava simptomele. Dar asta nu înseamnă să le elimini complet din alimentație, că să le consumi cu moderație.

La final, merită menționat că e de preferat să consumăm, pe cât posibil, căpșune bio sau din surse sigure. Și asta pentru că sunt printre fructele cu cele mai ridicate niveluri de urme de pesticide. Nu e un motiv de panică, dar un pic de precauție nu strică. În plus, căpșunele de la țară, deși nu la fel de aspectuoase, sunt mai parfumate și mult mai gustoase.

Sursa foto: Shutterstock

Alte surse: verywellhealth.com, webmd.com, clevelandclinic.org,

Citește și De ce simțim nevoia să „trosnim” degetele?