Ce înseamnă alegeri anticipate. Ce presupune acest proces în România

Ce înseamnă "alegeri anticipate". De fiecare dată când scena politică de la București intră într-un impas major, când guvernele pică prin moțiuni de cenzură sau coalițiile se destramă cu scandal, apare pe buzele tuturor o „soluție-fantomă”: alegerile anticipate.

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE MAI, GRATIS, AICI

Pentru publicul larg, ideea sună simplu și democratic: dacă politicienii actuali nu se mai înțeleg, dizolvăm Parlamentul, chemăm poporul la vot și resetăm jocul. În realitate însă, mecanismul gândit de creatorii Constituției din 1991 este atât de rigid, încât, în întreaga istorie postdecembristă a României, nu s-au organizat niciodată alegeri parlamentare anticipate.

Citește și: Ce spune Maia Sandu despre avantajele unirii României cu Republica Moldova: „Vreau ca ţara mea să fie în siguranţă şi să facă parte din lumea liberă

Ce înseamnă "alegeri anticipate"

În mod normal, parlamentarii (deputații și senatorii) sunt aleși pentru un mandat fix de 4 ani. Alegerile anticipate reprezintă organizarea scrutinului înainte de expirarea acestui termen.

Scopul lor teoretic este de a debloca o criză politică majoră, atunci când în Parlament nu se mai poate forma nicio majoritate stabilă capabilă să susțină un Guvern. Prin anticipate, electoratul este chemat să decidă un nou raport de forțe.

Dacă în țări precum Marea Britanie sau Spania premierul poate decide relativ ușor declanșarea alegerilor anticipate pentru a profita de un moment favorabil în sondaje, în România procedura este un adevărat test de rezistență.

Citește și: Adrian Veştea anunță o listă de miniștri "care vor avea integritate și expertiză profesională": "În aşa fel încât să nu stăm să descoperim birourile prin ministere sau să înţelegem ce înseamnă fişa postului"

Conform Articolului 89 din Constituția României, Președintele țării poate dizolva Parlamentul doar dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții stricte:

„Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură” - articolul 89, Constituția României.

Interdicții constituționale absolute: Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an. De asemenea, dizolvarea este interzisă în ultimele 6 luni de mandat ale Președintelui României și pe durata stării de asediu, de urgență sau de război.

Paradox în cazul alegerilor anticipate: parlamentarii ar trebui să voteze pentru propria demitere

Dincolo de textul juridic, adevărata barieră în calea anticipatelor este natura umană și interesul politic.

Pentru a se ajunge la respingerea celor două guverne, parlamentarii în funcție ar trebui să voteze, în mod conștient, împotriva formării unui executiv. Făcând asta, ei votează indirect pentru scurtarea propriilor mandate, pierderea imunității, a salariilor și a pensiilor speciale (acolo unde e cazul).

Mai mult, mulți dintre parlamentarii actuali riscă să nu mai prindă un loc eligibil pe liste la următoarele alegeri. Prin urmare, instinctul de conservare al aleșilor blochează aproape de fiecare dată acest scenariu.

Partidele mari preferă aproape întotdeauna un „joc de scaune muzicale” – refacerea majorităților, guverne minoritare sau executive de tehnocrați – decât riscul total al unor alegeri premature.

Ce presupun alegerile anticipate

În România, amenințarea cu alegerile anticipate este mai degrabă o armă de șantaj politic în negocieri și mai puțin o strategie fezabilă. Atunci când un partid declară că „este pregătit de anticipate”, de cele mai multe ori încearcă să-și sperie partenerii de coaliție sau opoziția cu scorul său din sondaje.

Până când Constituția nu va fi revizuită pentru a flexibiliza acest mecanism, alegerile anticipate în România vor rămâne exact ceea ce au fost în ultimii 35 de ani: o dezbatere aprinsă la televizor și un scenariu de ficțiune politică.

Scenariul anticipatelor, niciodată pus în practică

Deși soluția anticipatelor este invocată frecvent în perioade de criză politică majoră, în realitate România nu a fost niciodată aproape de declanșarea acestora. Parlamentul nu doar că nu a respins succesiv două propuneri de Guvern, dar, de cele mai multe ori, Executivul propus a obținut votul de încredere încă de la prima încercare, cu câteva excepții.

În 2021, Guvernul Cioloș a fost respins la vot. Acesta a reușit să strângă 88 de voturi „pentru” din necesarul de 234 de voturi pentru învestitură, amintește Digi24.ro.

La fel s-a întâmplat și în 2009, când Traian Băsescu l-a propus pe economistul Lucian Croitoru pentru a conduce Guvernul, însă propunerea a picat în Parlament.