Senatul a adoptat modificarea Codului de procedură penală: 120 de zile, termen maxim pentru pronunţarea sentinţei şi motivarea acesteia

Senatul a adoptat marţi, 4 mai, în calitate de prim for sesizat, în procedură de urgenţă, modificarea Codului de procedură penală. Astfel, prin raportul favorabil cu amendamente al Comisiei juridice a fost majorat la 120 de zile termenul maxim în care instanţa trebuie să pronunţe decizia într-un proces penal după încheierea dezbaterilor, a informat News.ro. […]

Senatul a adoptat modificarea Codului de procedură penală: 120 de zile, termen maxim pentru pronunţarea sentinţei şi motivarea acesteia

Senatul a adoptat marţi, 4 mai, în calitate de prim for sesizat, în procedură de urgenţă, modificarea Codului de procedură penală. Astfel, prin raportul favorabil cu amendamente al Comisiei juridice a fost majorat la 120 de zile termenul maxim în care instanţa trebuie să pronunţe decizia într-un proces penal după încheierea dezbaterilor, a informat News.ro.


Proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală a fost adoptat de Senat cu 89 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi 42 de abţineri.


„În cazuri temeinic justificate, dacă deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc în termenul prevăzut la alin (1), instanţa poate amâna succesiv pronunţarea, fiecare amânare neputând depăşi 30 de zile. În toate cazurile, deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc mai târziu de 120 de zile de la închiderea dezbaterilor”, arată un amendament admis la raportul Comisiei juridice pe proiectul de lege care aduce modificări Codului de procedură penală


Alineatul 1 prevede că „deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii se fac într-un termen de maximum 60 de zile de la închiderea dezbaterilor”, conform amendamentului admis la raportul favorabil al Comisiei juridice.


Legea în vigoare prevede un termen de maximum 15 zile, iar proiecutul USR PLUS şi PNL propunea un termen de maximum 30 de zile.

Proiectul reglementează şi situaţiile în care judecători, membri ai completului, sunt împiedicaţi să semneze motivarea hotărârii, de exemplu din cauza pensionării.


„Dacă vreunul dintre membrii completului de judecată este împiedicat să semneze, hotărârea se semnează în locul acestuia de preşedintele completului. Dacă şi preşedintele completului este împiedicat a semna, hotărârea se semnează de preşedintele instanţei”, mai indică propunerea de lege.


Senatul este prim for sesizat pe iniţiativa legislativă, Camera Deputaţilor fiind decizională.