PROIECTUL EXPOZIȚIONAL „COMORI ÎN OBIECTIV” CONTINUĂ CU NOI OBIECTE DE PATRIMONIU

Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, continuă, sub genericul Comori în obiectiv, seria de expuneri a obiectelor descoperite pe cale arheologică și intrate în patrimoniul cultural național mobil. Noua propunere este reprezentată de următoarele obiecte de patrimoniu, descoperite în campania din anul 2017: Căldărușă. Caracteristici: Dmax. 24,5 cm; H: 15 cm; […] Articolul PROIECTUL EXPOZIȚIONAL „COMORI ÎN OBIECTIV” CONTINUĂ CU NOI OBIECTE DE PATRIMONIU apare prima dată în DambovitaNews.

PROIECTUL EXPOZIȚIONAL „COMORI ÎN OBIECTIV”  CONTINUĂ CU NOI OBIECTE DE PATRIMONIU

Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, continuă, sub genericul Comori în obiectiv, seria de expuneri a obiectelor descoperite pe cale arheologică și intrate în patrimoniul cultural național mobil.

Noua propunere este reprezentată de următoarele obiecte de patrimoniu, descoperite în campania din anul 2017:

  1. Căldărușă.

Caracteristici: Dmax. 24,5 cm; H: 15 cm; material: cupru; tehnică: ciocănire/batere.

  1. Farfurie-platou.

Caracteristici: Dmax. 32 cm; H: 5 cm; material: cupru; tehnică: ciocănire/batere.

  1. Farfurie decorativă.

Caracteristici: Dmax. 27,5 cm; H: 9 cm; material: lut; tehnică: realizată la roata olarului, ardere oxidantă, smălțuită.

  1. Farfurie decorativă.

Caracteristici: Dmax. 27 cm; H: 8 cm; material: lut; tehnică: realizată la roata olarului, ardere oxidantă; smălțuită.

  1. Farfurie decorativă.

Caracteristici: Dmax. 17 cm; H: 5,5 cm; material: lut; tehnică: realizată la roata olarului, ardere oxidantă; smălțuită.

Informații despre cercetarea arheologică:

Cercetarea arheologică de tip preventiv, întreprinsă în lunile iulie-octombrie 2017, a avut ca scop descărcarea de sarcină arheologică a unei suprafețe de teren aflată pe strada Grigore Alexandrescu, nr. 26,  pe care urma să se construiască un imobil cu funcția de hotel. Despre această microzonă urbană se cunoaște faptul că a fost locuită încă din perioada medievală, perimetrul investigat fiind încadrat, la nord, de Biserica „Sf. Nicolae” – Andronești, ridicată în anul 1527 de boierul Manea Perșanul, vornic în vremea lui Radu de la Afumați, și, la sud, de clădirea cu pivniță de secol XVII, în prezent, Muzeul „Vasile Blendea”.

În cadrul suprafeței cercetate au fost descoperite 37 complexe arheologice, dintre care 34 de gropi de dimensiuni variabile, resturile unui cuptor de ars ceramică și urmele a două locuințe medievale din lemn, parțial surprinse în săpătură. Unele gropi analizate după adâncimea impresionantă, de peste 3 m, au avut ca scop depozitarea de bunuri alimentare, însă ulterior aceste nișe au fost transformate în gropi menajere. Astfel se explică faptul că din interiorul lor a fost recuperată o cantitate mare de material ceramic, divers ca utilitate, precum fragmente de vase de uz comun și decorative, cahle, pipe, tripozi utilizați în meșteșugul olăritului, dar și obiecte metalice sau oase de animale etc. Alte gropi, cum sunt cele din care au fost recuperate artefactele expuse, s-a constatat că au o adâncime superficială de max. 0,60 m, justificată, poate, tocmai de graba cu care au fost ascunse/puse la adăpost.

Piesele care alcătuiesc lotul fac parte, în mod obișnuit, din interiorul locuințelor orașului medieval. Pentru expunere, a fost selectat un mic depozit de vase, unele de uz casnic, altele decorative. Este vorba de cinci obiecte recuperate dintr-o groapă special amenajată pentru depozitarea/ascunderea lor, în momentul descoperirii aflându-se grupate, unele în altele. Trei vase aparțin tipului de ceramică decorativă, iar celelalte două, al căror aspect denotă o utilitate gospodărească, sunt de cupru. Acest tip de piese, aparținând unei categorii mai ample, reprezentată de cazane/ceaune, tigăi, ulcioare, căni, căldări, etc. a fost recuperat rareori complet, de cele mai multe ori fiind găsit în stare fragmentară. Una dintre explicații este slaba rezistență a metalului și topirea vaselor uzate, respectiv, nefuncționale, pentru utilizarea ca materie primă. În același context, conservat destul de precar, a mai fost descoperit și capătul metalic al unui toiag, din păcate, imposibil de restaurat.

Obiectele au fost datate în perioada secolului al XVI-lea, pe baza unei monede Maximilian II (1564-1576) care a circulat în epocă, aflată în asociere cu ceramică asemănătoare, ca tip, cu cea din grupul de obiecte/depozit.

Artefactele au fost restaurate în cadrul Laboratorului de Conservare și Restaurare al Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” din Târgoviște.

Expunerea obiectelor poate fi urmărită în perioada februarie – martie 2024, la Curtea Domnească din Târgoviște, în clădirea Muzeului Tiparului și al Cărții Vechi Românești, într-un spațiu special amenajat.

Vă așteptăm cu drag!

Compartimentul Imagine, Relații Externe al Consiliului Județean Dâmbovița

Articolul PROIECTUL EXPOZIȚIONAL „COMORI ÎN OBIECTIV” CONTINUĂ CU NOI OBIECTE DE PATRIMONIU apare prima dată în DambovitaNews.