Principalele etape ale drumului pâinii, într-o expoziție la Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia

Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia va găzdui, începând din 17 septembrie, expoziția „De la brazdă la cuptor”, care prezintă principalele etape ale drumului pâinii, începând cu lucrul pământului, până la măcinatul grâului la moară, [...]

Principalele etape ale drumului pâinii, într-o expoziție la Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia

Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia va găzdui, începând din 17 septembrie, expoziția „De la brazdă la cuptor”, care prezintă principalele etape ale drumului pâinii, începând cu lucrul pământului, până la măcinatul grâului la moară, frământatul aluatului şi coacerea pâinii în cuptorul tradițional.

Expoziția prezintă ciclul lucrărilor agricole, evoluând în strânsă legătură şi determinare cu succesiunea anotimpurilor, cu lupta repetitivă a țăranului cu natura, transpusă în obiceiuri și ritualuri menite să asigure protecția culturilor şi obținerea unor recolte bogate.

Până la începutul secolului al XX-lea, agricultura se caracteriza mai mult prin continuitate decât prin evoluție, perfecționările aduse metodelor şi uneltelor de lucru având o evoluție lentă. Sunt expuse uneltele cu care țăranii lucrau în agricultură, la cultivarea pământului, unelte care s-au perfecționat de-a lungul timpului – plugul, grapa, sape, plivitori, greble, îmblăcie, seceri, furci şi instalații folosite la măcinarea şi depozitarea semințelor.

Din expoziția „De la brazdă la cuptor” aflăm că etapele de lucru începeau cu munca pământului, aratul cu plugul, grăpatul cu grapa şi tăvălugul, semănatul cu mâna, seceratul cu secera din oțel şi coasa, treieratul cu îmblăciul sau tăvălugul şi se încheiau cu vânturatul grâului cu lopeți speciale sau cu vânturători.

Pentru obținerea făinii, grâul era măcinat la moară, iar ultima fază în obținerea pâinii era frământatul aluatului şi coacerea la cuptor. Fiecare etapă în prepararea pâinii era însoțită de ritualuri şi de credința că nimic nu se făcea dacă nu era sfințit în prealabil. Simboluri ale vieții, pâinea şi grâul, erau consacrate religios, fiind întâlnite la toate sărbătorile şi evenimentele din viața omului.