Planul inedit al bucureștenilor de acum 80 de ani: Construirea unui deal al Capitalei

„Gazeta municipală”, un săptămânal bucureştean de informaţie şi critică edilitară care a apărut în perioada interbelică, propunea în numărul din 10 octombrie 1937 ca în Capitală să se construiască un deal care să îmbine utilul cu frumosul, notează bercenidepoveste. „Aşa-numitele dealuri ale Mitropoliei, Pandurilor, Spirei, Piscului sunt doar umilele maluri ale Dâmboviței, care nu oferă […]

Planul inedit al bucureștenilor de acum 80 de ani: Construirea unui deal al Capitalei

„Gazeta municipală”, un săptămânal bucureştean de informaţie şi critică edilitară care a apărut în perioada interbelică, propunea în numărul din 10 octombrie 1937 ca în Capitală să se construiască un deal care să îmbine utilul cu frumosul, notează bercenidepoveste.


"Aşa-numitele dealuri ale Mitropoliei, Pandurilor, Spirei, Piscului sunt doar umilele maluri ale Dâmboviței, care nu oferă diferențe de înălțimi mai mari de 15-20 de metri”, scria „Gazeta municipală” care propunea realizarea dealului Bucureştiului


Gazeta sugera realizarea unei cariere uriaşe pe marginea lacurilor Herăstrau şi Floreasca, din care să se aprovizioneze cu nisip tot oraşul, iar pământul de acolo ar fi putut fi folosit pentru înălţarea dealului.


"Dealul ar avea forma unui val de pământ sau a unui acoperiş de casă cu patru scurgeri, cu o bază de aprox 600×400 m, iar platforma superioară cu o suprafaţă de 100×200. Volumul de pământ necesar a fi dislocat ar fi de 32 de milioane de metri cubi", a mai notat publicația interbelică.


Dealul s-ar putea planta și amenaja ca parc. Pe platoul din vârf s-ar instala observatoare, restaurante, turnuri de privit, iar în caz de război, tunuri antiaeriene. În corpul betonat al dealului s-ar putea săpa aeroporturi şi refugii contra bombardamentelor aeriene. Am putea trăi minunea ca în zile de sărbătoare să ne căţărăm pe dealul Bucureştilor cu baston alpin şi cu bocanci cu ţinte, iar în timpul iernei să facem ski şi bob.

Gazeta Municipală:

Propunerea publicaţiei putea părea la prima vedere o glumă, în condițiile în care străzile de la periferia Capitalei erau desfundate şi mocirloase.


Pe de altă parte, la 80 de ani distanţă, Bucureştiul număra 270 de străzi fără asfalt şi fără utilităţi publice, iar în acest an Primăria Capitalei a inaugurat cu mare fast Podul către nicăieri. Pasajul Ciurel reprezintă bani aruncaţi pe fereastră, după o idee falită a fostului primar Oprescu, dusă otova la capăt de administraţia PSD.