Iulia şi Eduard au renunțat la avocatură și s-au apucat de cultivat goji: “Vin italienii, nemţii şi fac proiecte frumoase în agricultură. Românii de ce nu fac?”

Cu patru ani în urmă, Eduard Ciubotaru, 28 de ani, şi Iulia Catargi, 29 de ani, din Braşov, au decis să-şi schimbe viaţa. Și au făcut-o, lăsând o carieră promițătoare și stabilă în avocatură pentru o “aventură” în agricultură. “Am făcut amândoi Dreptul şi masterul, începusem practica la o mare firmă de avocatură. Dar mi-am […]

Iulia şi Eduard au renunțat la avocatură și s-au apucat de cultivat goji: “Vin italienii, nemţii şi fac proiecte frumoase în agricultură. Românii de ce nu fac?”
Cu patru ani în urmă, Eduard Ciubotaru, 28 de ani, şi Iulia Catargi, 29 de ani, din Braşov, au decis să-şi schimbe viaţa. Și au făcut-o, lăsând o carieră promițătoare și stabilă în avocatură pentru o “aventură” în agricultură. “Am făcut amândoi Dreptul şi masterul, începusem practica la o mare firmă de avocatură. Dar mi-am dat repede seama că nu asta e meseria pe care visam să o am”, spune Eduard. Râde amar, explicând că spera să fie un avocat cum văzuse în filmele americane. Eduard şi Iulia glumesc în faţa magaziei de unelteSuntem în câmp, la ieşirea din Codlea spre Târgu Mureş. Deasupra munţilor din zare dă târcoale un nor vineţiu. “Să fii avocat înseamnă să întâlneşti zilnic tot felul de oameni, care te storc de energie. Muncind aici, sub cerul liber, aer, soare, te umpli energetic”, continuă tânărul. Din cuplu, el este cel cu vorbele, “eu mă ocup de hârtii”, precizează Iulia. Sunt amândoi în ţinută sport, cu mult mai comodă, evident, decât robele. “Ne-am murdărit puţinmâinile, ne-a plăcut”“Ar fi trebuit să mă mut la Bucureşti, cu munca. Iar pe Iulia să o las la Braşov, să stăm despărţiţi. Iar asta a pus capac”, completează Eduard. Ascultându-i pledoaria, îţi dai seama că avea un viitor strălucit la bară, în orice tribunal din lume. La un divorţ, de pildă, cum se glumeşte acum, clientul lui se alegea sigur cu cireşul. “Însă pe mine nu mă interesa victoria cu orice preţ, să caut vicii de procedură şi din astea. Mă interesa să fiu eu mulţumit cu mine, în interiorul meu”. Eduard spune că se simte împlinit văzând cum cresc plantele sădite de elIulia şi Eduardau căutat şi s-au gândit şi iar au căutat o idee pentru o afacere de familie: “Tot auzeam de străini care cumpărăterenuri la noi. Şi mi-am zis: bine, bine, vin italienii, nemţii şi facproiecte frumoase în agricultură. Dar românii de ce nu fac?”. Aşa au ajuns cei doi tineri la plantaţia de goji bio din comuna braşoveană Augustin, întemeiată de Adrian Nicolae. “Am mers acolo, ne-am murdărit puţin mâinile, am gustat goji, ne-a plăcut, ne-a prins joaca”, povesteşte Eduard. Aventura certificatelorbioGoji Bio Braşov e un brand înfiinţat acum opt ani. A început prin aclimatizarea la noi în ţară a arbustului de goji, originar din Himalaya. După încercări şi cercetări, a apărut soiul românesc de goji, Kronstadt. Goji rezistă la temperaturi foarte scăzute, de -25 de grade Celsius, şi poate fi cultivat pe majoritatea solurilor de la noi. Rodeşte din iulie până în octombrie. Fructele lui roşii sunt recunoscute pentru conţinutul bogat în vitamine, iar frunzele sunt bune pentru ceaiuri împotriva îmbătrânirii. Nu e o plantă pretenţioasă, dar, precizează Eduard, “dacă nue cultivată curat, bio, îşipierde mult din calităţi”. Arbustul de goji nu face flori spectaculoase, dar e foarte rezistent la frigEduard şi Iulia au decis să investească în Goji Bio Braşov, Eduard devenind şi director comercial. Cei doi au cumpărat trei hectare de teren lângă Codlea şi au început lucrul la plantaţie. Întâi, pentru că terenul fusese cultivat cu cereale, au presărat zeolit, o rocă măcinată, pentru a purifica solul. Apoi au plantat puieţii de goji Kronstadt. “Am făcut un sistem de spalieri, cu sârme, pentru când vor creşte, şi cu ţeavă de irigaţii cu picătura”. Am scris în acte că puieţii sunt plantaţi la 80 cm distanţă. Când au venit cei de la minister, pentru certificare bio, au măsurat cu ruleta, să vadă dacă sunt exact 80 cm.Eduard Ciubotaru, cultivator goji:Certificarea bio presupune reguli foarte stricte. Nici măcar câinii, vreo cinci maidanezi scămoşi, nu au voie să se plimbe pe plantaţie. Stau în ţarcuri făcute special pentru ei. Între câmpul de goji şi lanurile de grâu din vecinătate a fost lăsată o fâşie de vegetaţie spontană, să nu cumva să sară vreun strop de îngrăşăminte chimice în grădina Iuliei şi a lui Eduard. Vedere de sus a plantaţiei de goji de lângă Codlea“Sigur că plantele au nevoie de îngrăşăminte, dar noi punemdoar îngrăşăminte bio. Care nu sunt ieftine sau uşor de găsit. Nu orice gunoide grajd e bun, depinde ce a mâncat vaca, dacă furajele au fost bio”, explicăfostul avocat. Concurent pentru goji-ul chinezesc“Rivalul” goji-ului românesc este goji-ul chinezesc, care ajunge în supermarketurile noastre sub formă de fructe uscate. Iuliei şi lui Eduard nu le inspiră nici o încredere. “Nici nu se compară cu fructele proaspete. Şi am mari îndoieli cu privire la metodele chinezilor de a spori productivitatea”, argumentează Eduard. Eduard nu regretă că a lăsat în urmă o carieră de avocatÎntre 15.000 şi 20.000 de euro trebuie investiţi într-unhectar de plantaţie de goji bio. Dar e o investiţie pe viaţă şi foarteprofitabilă, cred Eduard şi Iulia. O plantă produce, în medie, anual, cam 2kilograme de fructe. Iar un kilogram de goji proaspăt costă în jur de 60 delei. Materialul săditor este esenţial pentru a obţinecertificatul bio. “Dacă te apuci să cumperi lăstari de pe orice site, te poţitrezi că fructele îţi sunt refuzate la colectare”, spune Eduard. Lângăplantaţie, sub umbrar, stau sute de ghivece mici cu puieţi de goji. E cea maimare plantaţie de goji bio din Europa şi mândria fondatorului AdrianNicolae.  Conceptul nostru este de afacere integrată. Adică oferim celor care vor să-şi întemeieze plantaţii totul, de la puieţi până la colectare şi procesare a fructelor.Adrian Nicolae, fondator Goji Bio Braşov:“Prietenii ne şivedeau cu sapa în spate”Planul amplu este o asociaţie a cultivatorilor de goji bio din România. Deocamdată, afacerea braşoveană a ajutat la dezvoltarea a peste 500 de plantaţii în toată ţara. Iar Eduard şi Iulia sunt fericiţi că au găsit şi apără o cauză în care cred. “Prietenii noştri ne şi vedeau cu sapa în spate, cu coase şi toate alea, cum n-o să ştim să ne descurcăm…”, se amuză Eduard. Tancul de apă şi cabana de pe plantaţia de gojiPlantaţia de la Codlea e, însă, în tendinţele agriculturiicontemporane. Se află “la un buton distanţă” de a avea irigaţie automatizată. Arepanouri solare, pentru alimentarea cu energie electrică, pompă, un tanc cu apăşi, în caz de sfârşitul lumii, grădina bunicului lui Eduard, plină cu legume detot felul. Vă daţi seama unde ne-am petrecut starea de urgenţă. Stăteam aici, distanţare socială câtă vrei. Iar prietenii noştri stăteau între patru pereţi de apartament, cu nervii la pământ.Eduard Ciubotaru, cultivator goji:Într-un concurs de frumuseţe cu merele, perele, căpşunile, strugurii, pepenii, cireşele, măruntele boabe roşii de goji ar primi, cel mult, diplomă de participare. Asta, până acum. De câţiva ani, şi-au găsit avocaţi şi altfel se judecă procesul pentru un loc în coşul zilnic. Eduard şi Iulia verifică plantele din pepinieră“Sunt convins că, în cinci-şase ani, fructele de goji vor ajunge la fel de consumate ca bananele şi cireşele, de exemplu. Vom merge la piaţă să cumpărăm goji. Sunt sănătoase, sunt foarte bune la gust şi poţi face diverse produse interesante cu ele”, afirmă tânărul braşovean. Pentru cununia lor civilă, Iulia şi Eduard au rugat un prieten barman să compună cocktailuri pe bază de goji. Iar în vara asta, la Braşov, în laboratorul unui cunoscut de-al lor, se află în teste îngheţata goji bio. Printre şirurile de goji şi pe lângă cabana de la plantaţie, cei doi agricultori recenţi au semănat trifoi. “Am vrea să-l cosim, să-l dăm cuiva care are nevoie. Dar nu-l vrea nimeni. Când mă uit prin el, mereu găsesc câte unul cu patru foi, chiar şi cu cinci, cu şase”, spune Eduard. El nu mai are ce face cu trifoiul norocos. Priveşte cum se coc fructele tinereţii veşnice şi o ţine pe Iulia de mână. Eduard ne invită să vizităm plantaţiaIulia este cea care se ocupă de actele afaceriiPlantele de goji trebuie susţinute de sârme la maturitateArbust de goji aflat în al doilea an de vegetaţieMagazia cu unelte de pe plantaţieVedere de sus a plantaţiei de la CodleaPrintre şirurile de goji creşte trifoiIulia este încântată de noua ei ocupaţieArbustrul de goji rodeşte din iulie până în octombrieŞiruri din plantaţia de la CodleaEduard plănuieşte un sistem automatizat de irigareEduard şi Iulia pe plantaţia lorCâinii de pe plantaţie nu au voie să se plimbe peste totArbuşti de aronia, cultivaţi pe plantaţieEduard se uită la puieţii din pepinierăIulia şi Eduard au găsit încă un trifoi norocos