INTERVIU | Șerban Iosifescu, expert în educație: Copiii care merg la liceele tehnologice sau la școli profesionale ajung să creadă despre ei că au eșuat. Cum poate fi schimbată această mentalitate

În cea de-a doua parte a unui interviu acordat Libertatea, Șerban Iosifescu, președintele agenției guvernamentale care evaluează calitatea școlilor și liceelor, atrage atenția, în plină perioadă de înscriere a absolvenților de clasa a VIII-a la liceu, că sistemul de alegere a unității de învățământ de către copii și părinții lor nu face decât să adâncească […]

INTERVIU | Șerban Iosifescu, expert în educație: Copiii care merg la liceele tehnologice sau la școli profesionale ajung să creadă despre ei că au eșuat. Cum poate fi schimbată această mentalitate
În cea de-a doua parte a unui interviu acordat Libertatea, Șerban Iosifescu, președintele agenției guvernamentale care evaluează calitatea școlilor și liceelor, atrage atenția, în plină perioadă de înscriere a absolvenților de clasa a VIII-a la liceu, că sistemul de alegere a unității de învățământ de către copii și părinții lor nu face decât să adâncească diferențele dintre școlile bune și cele cu rezultate mai slabe. Șerban Iosifescu, care este președintele Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) face comparație cu sistemul de educație finlandez, unde nu există competiție și diferențiere între unitățile de învățământ, pentru că toate sunt considerate la fel de bune.Șergan Iosifescu, președinte ARACIP. Foto: AgerpresCitește și Șerban Iosifescu, expert în educație: La ce trebuie să se uite părinții și elevii când aleg un liceu. Cum ajunge codul poștal să prezică nivelul de studii al copiilor (I)Libertatea: - Cum arată realitatea admiterii la liceu în mediul rural?Șerban Iosifescu: - Segregarea rezidențială face ca mulți copii, din familii sărace, să fie nevoiți să meargă la școala din sat/comunitate pentru că, pur și simplu, n-au bani de navetă sau pentru un sandviș și un suc ca să meargă la oraș. Pentru ei, posibilitatea de alegere este o iluzie. În plus, mediu defavorizat înseamnă familii cu nivel scăzut de educație, deci nici părinții n-au beneficiat prea mult de pe urma sistemului de educație. Și ei au fost nevoiți să abandoneze, timpuriu, școala. Ca urmare, întreaga familie nu are o părere prea bună despre școală.Copiii din medii defavorizate sunt supuși, cel mai adesea, bullying-ului și discriminării în școlile „bune“. Pentru că sunt săraci, au haine rupte, nu înțeleg din prima ce spune profesorul, pentru că miros urât etc.Șerban Iosifescu, președinte ARACIPDe aceea, opțiunea de politică publică ultraliberală de generalizare a alegerii școlilor de către părinți nu este echitabilă și duce la adâncirea segregării: școlile mai bune și bogate, din toate punctele de vedere, vor deveni și mai bogate, iar cele sărace și mai sărace, inclusiv în privința calității procesului de învățare. Țara unde părinții au încredere că orice școală este bună copiii lor- Și ce se poate face pentru diminuarea segregării?- Soluția este să investești în fiecare școală pentru a oferi condiții similare de calitate: infrastructură, profesori, acces la resurse pentru învățare etc. Aceasta este, de exemplu, opțiunea în Finlanda. Acolo nu există concurență pentru anumite școli, cel puțin pentru învățământul obligatoriu, pentru că părinții au încredere că orice școală oferă aceleași condiții pentru o învățare de calitate.Un profesor finlandez învață elevii cum să respecte distanțarea socială. EPA-EFE/KIMMO BRANDT- În fiecare an sunt zeci de licee tehnologice cu 0 rată de promovare la Bacalaureat. Cum ajung în această situație?- Este un efect al politicilor și al mentalităților elitiste: o diplomă de Bacalaureat, la ”teoretic”, este mai bună decât o calificare profesională. Și mie mi s-a spus, acum 50 de ani, că dacă nu învăț, voi ajunge la ”industrial”. Și acum li se spune copiilor, ”dacă nu învățați, ajungeți la profesională”. De aceea, copiii care merg la astfel de licee tehnologice sau la școli profesionale ajung să creadă despre ei că au eșuat sau că nu sunt suficient de ”buni” pentru un liceu teoretic.E vorba tot de o problemă culturală, de mentalitate. A fost un scandal imens când s-a încercat reducerea numărului de locuri la liceu și creșterea numărului de locuri la școlile profesionale. Ca urmare, acum sunt suficiente locuri la licee, foarte multe la cele teoretice, pentru a acoperi întreaga cohortă de absolvenți. Șerban Iosifescu, președinte ARACIPVocea „poporului“- De unde această vehemență împotriva scăderii numărului de locuri la licee?- Asta vrea „poporul“. Mă refer la părinții vocali, pentru că pe ceilalți nu-i întreabă nimeni, și profesorii din liceele ”de elită”, tot pentru că pe ceilalți nu-i ascultă nimeni. Pentru că n-au rezultate.Este evident că nu toată lumea poate lua examenul de Bacalaureat - care merită o discuție separată despre ”filosofia” lui: ce vrem, de fapt, de la acest examen?- și - atunci avem nevoie de politici clare în acest sens. Adică de asigurare a condițiilor pentru o educație incluzivă și de calitate în fiecare școală, accesibilă și copiilor din medii defavorizate, cât mai aproape de casă.- Ce se poate face pentru elevii care termină un liceu tehnologic și nu iau BAC-ul?- Bacalaureatul nu este singura ieșire dintr-un liceu tehnologic. Absolvenții mai primesc și un Certificat de competențe profesionale (nivelul 4 de calificare). Prin 2012, la solicitarea ministrului de atunci, am evaluat câteva sute de licee cu procente de promovare la examenul de Bacalaureat sub 25%. Scopul era să oferim motive pentru desființarea acestora. Am aflat, cu acel prilej, că destul de mulți elevi nu se prezentau la examenul de Bacalaureat pentru că se mulțumeau cu certificatul de calificare, care îți aduce inserție imediată pe piața muncii. Avem nevoie, de asemenea, de politici locale integrate, economice și educaționale, pentru a le oferi absolvenților și alte oportunități în afara diplomei de Bacalaureat, cu care nu prea ai ce să faci, dacă nu intri la facultate. Un exemplu ar fi programele de formare profesională pentru meserii cerute pe plan local. Și, foarte important, posibilitatea de a ajunge la calificări superioare și pe alte rute decât Bacalaureatul. Șerban Iosifescu, președinte ARACIPLiceul care pregătește elevii pentru nevoi care nu mai sunt- Există vreo recomandare internațională în acest sens?- De două decenii există o politică a Uniunii Europene care recomandă statelor membre să creeze sisteme de recunoaștere și certificare a competențelor obținute pe cale nonformală și informală, pentru toate nivelurile de calificare. La noi, această posibilitate există numai pentru calificări până la nivelul 3 (adică de școală profesională). În schimb, în alte țări poți beneficia de o astfel de recunoaștere inclusiv pentru nivelurile superioare de calificare (6, 7 și 8), care la noi reprezintă numai universitățile.- Putem vorbi și de blocaje la nivelul liceelor? - Sunt și obstacole administrative. Un primar dintr-un oraș mic din Moldova mi-a relatat situația singurului liceu tehnologic din localitate. El pregătește ”textiliști”, așa le spunea el, din vechime, pentru că are profesori titulari pentru aceste calificări. Asta deși orașul are nevoie, acum, de cu totul alte calificări profesionale.Șerban Iosifescu este președintele Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), instituția care evaluează calitatea școlilor și a liceelor din România. A lucrat ca expert în proiecte educaționale atât pentru comunitățile defavorizate din România sub umbrela UNICEF sau a Băncii Mondiale, cât și în Finlanda sau Spania. Totodată, Șerban Iosifescu a lucrat ca cercetător la Institutul de Științe ale Educației, dar și ca director de școală sau profesor.Foto: Hepta