Cum a devenit cea mai mare piață alimentară din vestul lumii epicentrul unei epidemii COVID care a făcut ravagii: “Am înțeles cum se simte un animal captiv”

Mexicul este una dintre țările cel mai greu lovite de coronavirus, cu peste 700.000 de cazuri de infecție și peste 70.000 de morți, după un val epidemic care a lovit aproape fără încetare din primăvară și până acum. Epicentrul epidemiei din Mexic este capitala, Ciudad de Mexico, iar epicentrul acesteia rămâne uriașa piață agroalimentară Central […]

Cum a devenit cea mai mare piață alimentară din vestul lumii epicentrul unei epidemii COVID care a făcut ravagii: “Am înțeles cum se simte un animal captiv”

Mexicul este una dintre țările cel mai greu lovite de coronavirus, cu peste 700.000 de cazuri de infecție și peste 70.000 de morți, după un val epidemic care a lovit aproape fără încetare din primăvară și până acum. Epicentrul epidemiei din Mexic este capitala, Ciudad de Mexico, iar epicentrul acesteia rămâne uriașa piață agroalimentară Central de Abasto, ea însăși inima uneia dintre cele mai aglomerate municipalități din oraș, Iztapalapa, scrie New York Times.


În Iztapalapa, una dintre cele mai populate și mai sărace municipalități din Ciudad de Mexico, oamenii au început să fie loviți de boală și să moară unul după celălalt, relatează Christopher Arriaga, un bărbat de 30 de ani, care ține un stand în uriașa piață Central de Abasto.


Mai întâi a fost vecinul de la standul de legume, apoi un vechi client, apoi un altul. Iar după câteva zile, un bătrân vânzător de morcovi s-a îmbolnăvit și a murit de COVID după doar o săptămână.


În scurt timp, coronavirusul făcea ravagii prin Central de Abasto, cea mai mare piață agroalimentară din emisfera vestică. Zeci de oameni din această piață au murit, poate sute, nimeni nu știe, nici măcar guvernul.


“Am trăit acel moment când vedeam oamenii murind iar stresul începea să mă distrugă. M-a făcut să înțeleg cum se simte un animal captiv”, mărturisește Arriaga.


Medicii și oficialii spun că valul epidemic i-a copleșit, pornind din piață și răspândindu-se până în toate colțurile țării.


Central de Abasto a devenit epicentrul epicentrului, inima unui cartier uriaș, care a înregistrat mai multe morți decât oricare parte a capitalei Ciudad de Mexico, el însuși cel mai lovit oraș din întreaga țară.


Nicio parte a lumii nu a fost afectată atât de grav de epidemie precum America de Sud.


Mexic, Brazilia, Peru și alte state din jur, toate cu un sistem sanitar deficitar, inechitate economică și autorități indiferente, au înregistrat fiecare un număr uriaș de decese.


Și spre deosebire de SUA sau alte regiuni, epidemia din America de Sud nu a venit în valuri. A lovit furios în primăvară și a continuat timp de luni, fără pauzele care au permis altor țări din Europa, spre exemplu, să își tragă răsuflarea și să se pregătească mai bine.


În prima săptămână din septembrie, cele 10 state cu cel mai mare număr de decese COVID raportate la populație erau toate în America Latină sau în Caraibe.


Numărul de cazuri zilnice: Mexic nu a avut mai multe valuri epidemice, doar unul, dar foarte agresiv Sursa: Worldometers

Un deznodământ aproape predictibil

În Iztapalapa era clar de la bun început că virusul va lovi puternic.


Din toate municipalitățile capitalei mexicane, ea este cea mai dens populată, cu două milioane de persoane îngrămădite în aproximativ 100 de kilometri pătrați de construcții aproape neîntrerupte de spații libere.


Mulți oameni trăiesc în sărăcie și se confruntă cu lipsa de apă sau de electricitate, foamea este o probemă mai mare decât cea a unei epidemii.


În timpul lunilor în care virusul a continuat să circule prin comunitate, scepticismul oamenilor din zonă cu privire la gravitatea epidemiei s-a transformat în șoc, apoi, în cele din urmă, în resemnare.


Oficialii din Ciudad de Mexico, care considerau că guvernul central subestimează epidemia, au început să calculeze singuri bilanțurile capitalei.


În câteva săptămâni a reieșit că decesele din oraș era de trei ori mai multe decât cele anunțate oficial.


În acest moment, Mexic este pe locul patru în topul țărilor cu cele mai multe decese, cu peste 70.000 de morți provocate de COVID. Experții cred că numărul real este mai mare, poate cu zeci de mii de victime peste cel anunțat.


În Iztapalapa, virusul a afectat aproape fiecare viață în parte, fie direct, prin boala provocată, fie prin impactul economic.


În Mexic, cheltuielile guvernamentale pentru combaterea epidemiei au fost printre cele mai mici din întreaga lume. Prin urmare, spre deosebire de alte colțuri ale lumii, unde angajații au lucrat de acasă sau au ajuns în șomaj tehnic, aici aproape nimeni nu și-a permis așa ceva.


Christopher Arriaga a încercat să stea acasă, dar într-o singură lună și-a cheltuit toate economiile, așa că a fost nevoit să se întoarcă în piață.


“Nu mi-a mai rămas nimic. Ori mă duc și înfrunt virusul, ori stau acasă și mor de foame”, spune el.


Prea mare pentru a fi închisă

Indiferent de violența epidemiei piața nu s-a închis complet niciun moment. Nici nu avea cum, orașul avea nevoie de ea.


Activitatea Central de Abasto s-a redus, dar nu a încetat în niciun moment FOTO: EPA

Central de Abasto, care vinde în general în regim angro, se întinde pe mai bine de trei kilometri pătrați, cu rânduri nesfârșite de tarabe cu fructe și legume și multe alte produse care aprovizionează 80% din capitală și 30% din întreaga țară.


În fiecare zi, camioanele sosesc aici din întreaga țară, cu avocado, pepeni, ananas, cepe și orice își poate imagine oricine.


La început, când virusul a apărut prima dată în Mexic, în luna martie, mai bine de 100.000 de oameni lucrau aici - comercianți, șoferi, personal de curățenie. În aprilie, nimeni nu purta mască încă.


Avertismentele postate de oficiali în piață cu privire la epidemie nu i-au impresionat pe localnici.


“Uitați-vă în jur, vedeți pe cineva murind?”, au întrebat vânzătorii, care au suspectat o strategie malefică.


În scurt timp, foarte mulți au murit însă. De fapt, până în luna mai, oficialii au estimat că unu din 10 pacienți COVID conectat la un ventilator prin spitalele din Mexic trecuse prin Central de Abasto.


O sărbătoare diferită

Epidemia a dat peste cap și celebra piesă religioasă inspirată de Patimile lui Hristos, jucată fără întrerupere în Iztapalapa, de Paște, încă din 1843.


În general, locuitorii petrec luni întregi pregătindu-se să ia parte la piesa religioasă, iar străzile şi casele sunt curăţate cu mare grijă înainte.


Există și o semnificație aparte. În 1833, zona a fost devastată de o epidemie de holeră. Prin organizarea acestei piese, supravieţuitorii au vrut să-i mulţumească lui Dumnezeu pentru că au fost cruţaţi.


În mod obișnuit, piesa este un spectacol incredibil. Sute de mii de oameni se îngrămădesc pe străzi să vadă procesiunea. Anul acesta, la începutul lui aprilie, piesa s-a jucat fără public, iar imaginile au fost difuzate la televizor.


Slabă consolare.


“Am supraviețuit revoluției, cutremurului din 1985 și nu am fost niciodată nevoiți să recurgem la așa ceva”, s-a plâns Tito Dominguez, unul dintre organizatorii evenimentului.


Dezinformări de la cel mai înalt nivel

La finalul lui aprilie, lipsa de spectatori la celebra procesiune era cea mai mică problemă.


Iztapalapa devenise, cel puțin potrivit unor rapoarte, cea mai lovită zonă din întreaga țară. Chiar și așa, măștile reprezentau o excepție printre sutele de oameni de pe stradă.


María de los Ángeles Aquino Ramírez, proprietara unei măcelării, purta una, dar în special pentru că voia să evite scandalul cu autoritățile, scrie New York Times.


Dezinformările care circulau pe rețelele sociale sau pe WhatsApp nu au ajutat cu nimic situația. Unele spuneau că virusul e o conspirație chineză, altele că boala poate fi tratată cu înălbitor.


“Am auzit că guvernul plătește oameni pentru ca aceștia să afirme că rudele lor au murit de COVID”, spune Aquino, pentru New York Times, repetând o teorie a conspirației care a circulat peste tot în lume, inclusiv în România.


“Am doi prieteni cărora li s-au oferit bani”, spune ea.


Chiar și președintele țării, Andrés Manuel López Obrado, a avut o teorie, susținând că o conștiință curată îi ajută pe oameni să scape de virus. De fapt, de-a lungul epidemiei, acesta a fost criticat pentru că a minimalizat efectele crizei, încurajând familiile să iasă să mănânce la restaurant, într-un moment în care alte țări aplicau restricții dure, notează Reuters.


În scurt timp, oficialii au fost nevoiți să ia o măsură dură, chiar cea de care se temea Aquino: Central de Abasto a rămas deschisă, dar alte sute de piețe mai mici au fost nevoite să se închidă pentru o lună.


Zeci de mii de oameni și familiile lor au fost afectați.


Înapoi la muncă

În luna mai, Central de Abasto era neobișnuit de goală, doar vânzătorii considerați esențiali pentru hrănirea capitalei se mai aflau în spatele tarabelor.


Virusul devastase și piața, și împrejurimile. Pe o singură stradă adiacentă, cel puțin 40 de oameni au murit din cauza infecției.


Central de Abasto este cea mai mare piață de produse din emisfera vestică FOTO: Hepta

Poliția a început să păzească intrările și să ia temperatura celor care intrau, în vreme ce cadrele medicale făceau teste vânzătorilor.


Oricum, printre comercianți, scepticismul făcuse deja loc disperării. Președintele unui sindicat al producătorilor de fructe și legume a anunțat că 50 de oameni pe care îi cunoștea personal în domeniu au murit până la sfârșitul lui mai.


Printre aceștia, doi frați care construiseră un imperiu comercial, un vânzător de 90 de ani care refuzase să stea acasă, un vânzător de roșii și dovlecei care purtase tot timpul mască și mănuși.


După ce și tatăl său s-a îmbolnăvit, Arriaga a plecat din oraș la casa mamei sale din Chalco, un oraș la sud-est de capitală.


Pentru prima dată în cinci ani, el a reușit să își ia liber. S-a simțit vinovat, dar fericit. “Era chiar frumos să petrec timpul cu mama, cu fratele și sora mea. A fost un fel de dar, pentru toate lucrurile rele întâmplate”, spune el.


A fost nevoit însă să se întoarcă după doar o lună în capitală, la munca sa.


Acum, în piață, măștile sunt omniprezente. Dar clienții sunt mai puțini, la fel și vânzările.


Senzația tuturor este că ce e mai rău abia urmează.


Epidemia continuă

Luni, Mexic a depășit 700.000 de cazuri de infecție, iar numărul deceselor a ajuns și el la 73.697.


Ministrul adjunct al sănătății, Hugo-Lopez Gatell, a admis că numărul real al cazurilor din țară este mult mai mare.


Totuși, a subliniat acesta, epidemia a dat semne de încetinire în ultimele săptămâni.


Situația este sumbră și în restul Americii Latine, care a înregistrat în jur de 8,7 milioane de cazuri și 322.000 de decese COVID.