„A pus mâna cineva pe corpul tău?”. Camerele de audiere unde copiii din România vorbesc despre abuzuri sexuale sunt prea puține și fără bani

„Uite, ăsta este corpul tău. A pus mâna cineva pe corpul tău?”, este întrebarea pe care un psiholog i-o pune unei fetițe de 5 ani, victimă a unei agresiuni sexuale, într-o cameră de audiere dedicată minorilor, arătându-i un desen. În februarie, trei astfel de camere speciale pentru audierea minorilor au fost amenajate în cadrul a […]

„A pus mâna cineva pe corpul tău?”. Camerele de audiere unde copiii din România vorbesc despre abuzuri sexuale sunt prea puține și fără bani

„Uite, ăsta este corpul tău. A pus mâna cineva pe corpul tău?”, este întrebarea pe care un psiholog i-o pune unei fetițe de 5 ani, victimă a unei agresiuni sexuale, într-o cameră de audiere dedicată minorilor, arătându-i un desen. În februarie, trei astfel de camere speciale pentru audierea minorilor au fost amenajate în cadrul a trei Parchete de pe lângă tribunale din țară, prin proiectul „Loc de bine”, în valoare de 35.000 de euro. De ce e nevoie de astfel de spații și cum își protejează România copiii care sunt victimele unor infracțiuni sexuale?


În România, există doar cinci camere de audiere pentru minori în cadrul Parchetelor. O astfel de „infrastructură minimală” la nivel național ar putea duce la o rată mult mai mare de trimitere în judecată a dosarelor de abuzuri sexuale asupra minorilor. De la jumătatea anului trecut, conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București a dispus ca toți copiii victime ale unor abuzuri sexuale să fie audiați în camera de audieri pentru minori din cadrul Parchetului. 

Pereți vopsiți într-un albastru marin, desene înrămate, scaune cu aripi de îngeri și o lampă ce seamănă cu o ciupercă înaltă și decolorată. Așa arată camera specială pentru audierea minorilor, amenajată recent în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, ca parte din proiectul „Loc de Bine”, finanțat de Asociația „Zi de Bine” și implementat cu ajutorul Asociației Victimelor Infracțiunilor Sexuale.


În spațiul respectiv au fost instalate camere de filmat și microfoane, care vor înregistra mărturia copilului audiat. Existența unui astfel de spațiu înseamnă că un copil de 8 ani, abuzat sexual, nu-și va mai povesti experiența într-o secție rece de poliție, ci într-o cameră mult mai prietenoasă, plină cu jucării. 


Abordarea neprofesionistă, într-un mediu foarte neprietenos, de la o secție de poliție, este nu numai ineficientă, din punctul de vedere al anchetei, dar este clar o revictimizare secundară a copilului.

Marian Trușcă, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București:

Amenajarea propriu-zisă a durat doar două săptămâni


Celelalte două camere pentru audierea minorilor au fost amenajate la Parchetele de pe lângă Tribunalul Vâlcea și Tribunalul Vrancea, tot în cursul lunii februarie.


„Între Crăciun și Anul Nou, Parchetul General a zis da, vă găsim. A găsit trei locuri. Am depus autorizații la primării, avize, iar lucrarea propriu-zisă a durat două săptămâni”, spune Mihaela Chiper, președinta Asociației Victimelor Infracțiunilor Sexuale.


„Ce am dovedit prin proiectul ăsta e că se poate să faci foarte rapid (aceste camere de audiere - n.r.). Au participat procurorii, șefii de Parchete, IT-iști, femei de serviciu la implementarea proiectelor, pentru că știu și văd și ei că e nevoie de un spațiu unde copilul să se simtă în siguranță, să nu se vânture lumea prin încăpere”, adaugă Chiper.


Camera specială pentru audierea minorilor, amenajată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța | Foto: Asociația „Zi de Bine”

Mii de copii români, abuzați sexual în fiecare an


Audierile minorilor sunt extrem de delicate, mai ales când aceștia au fost victimele unor infracțiuni sexuale. Mii de copii români sunt violați și agresați sexual în fiecare an. 


3.394 de infracțiuni sexuale cu minori

au fost sesizate la secțiile de poliție din țară în 2020, conform datelor oferite de IGPR la solicitarea Libertatea. Faptele pot fi sesizate și direct la Parchete, astfel că cifra reală de infracțiuni sexuale contra minorilor este și mai mare.


În mai mult de jumătate din cazurile de violență sexuală din București din perioada 2015-2017, victimele au fost minori.


Camerele de audieri, „infrastructură minimală”


Camerele de audiere pentru minori reprezintă o „infrastructură minimală” când vine vorba de abuzuri sexuale cu victime copii, spune procurorul Marian Trușcă. Dar e doar un element dintr-un tablou mai larg de lucruri care trebuie schimbate, crede Mihaela Chiperi.


Țările nordice, de exemplu, au depășit deja această infrastructură, creând sisteme mult mai performante și mai bine integrate pentru audierea minorilor. Modelul Barnhaus presupune că diferitele instituții implicate într-o astfel de anchetă lucrează coordonat, sub același acoperiș. Nu plimbi un copil abuzat sexual la Poliție, la Parchet, apoi la medicul legist.


Dar România stă prost chiar și când vine vorba de această „infrastructură minimală”. 


Camerele de audiere pentru minori sunt dotate cu aparatură foto-video, pentru a înregistra mărturia copilului

Cinci camere de audiere a minorilor în România, în cadrul Parchetelor


În România, camerele de audiere au apărut în urma proiectului AUDIS, lansat în 2013 de Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC). Aceasta a amenajat trei camere speciale pentru audierea minorilor și a organizat sesiuni de formare în tehnici de audiere minori pentru diferiți specialiști: judecători, procurori, consilieri de probaţiune, poliţişti, asistenţi sociali sau psihologi.


Prin proiectul AUDIS, au fost inaugurate două astfel de săli în 2014, la nivelul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj și Cluj. Prin același proiect, în 2016 s-a inaugurat sala de audiere a minorilor la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.


În prezent, la nivelul țării, există doar cinci camere de audiere în cadrul Parchetelor, la București, Braşov, Vâlcea, Vrancea, Constanța. Trei dintre ele au fost înființate luna trecută.


Mai funcționează trei camere speciale pentru audierea minorilor și în trei tribunale (Tribunalul Arad, Tribunalul Neamț, Tribunalul Brașov), dar aici au loc audieri pentru cauze civile.


„Sunt situații punctuale și excepționale. Nu le-a făcut sistemul de justiție. Nu există o gândire a statului pentru a aborda lucrul ăsta serios, închegat”, spune Chiperi.


„Unul dintre efectele directe ale lipsei camerelor specializate de audiere pentru copiii martori sau victime ale unor infracțiuni este reaudierea acestora, prelungirea procedurilor judiciare din cauza lipsei facilităților de înregistrare audio-video și expunerea copiilor la prezența și apropierea agresorilor, ceea ce înseamnă o revictimizare secundară a copiilor”, arată un raport din 2019 al organizației Salvați Copiii.


Cameră de audiere pentru minori, dar și birou pentru grefieri


Camera specială pentru audierea minorilor de la Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov, unde au loc audieri în cauze civile, cum ar fi, de exemplu, necesitatea stabilirii domiciliului copilului în urma divorțului soților, a fost „amenajată de personalul instanței (în lipsa alocării unor fonduri speciale)”.


Aceeași cameră a fost transformată și în birou de grefieri, din lipsă de spațiu. Aici „își exercită atribuțiile 2 grefieri de şedinţă şi agentul procedural”, se arată în Raportul anual de activitate al tribunalului pe 2019.  


„În momentul în care are loc însă o audiere a minorilor, grefierii sunt nevoiți să părăsească biroul respectiv, întrerupându-și activitatea, ceea ce determină numeroase inconveniente”, se mai precizează în raport. 


Bani de la organizații neguvernamentale 


Cele mai multe dintre camerele de audiere a minorilor au fost amenajate cu ajutorul unor organizații neguvernamentale sau chiar de personalul instituției.


Camera de la Tribunalul Neamț a fost amenajată de Asociația Excelsior (Asociația Tinerilor Avocați Neamț) în august 2020, într-un spațiu unde anterior funcționa o bibliotecă.


Camera de la Tribunalul Arad a fost dotată de Rotary Club Arad. Virgiliu Flavius Bradin, vicepreședintele Tribunalului Arad, a încercat să obțină bani de la minister, dar nu a reușit.


„Am trecut în proiectul de buget din anii anteriori amenajarea unor camere de consiliu, dar nu au fost resurse materiale suficiente”, explică pentru Libertatea magistratul.


Costul amenajării nu a fost unul exorbitant, continuă judecătorul, dar tribunalul nu avea legal posibilitatea să achiziționeze mobilier din bugetul propriu. „Chiar dacă avem banii pentru cheltuieli materiale, becuri, lavabil, mobilier n-avem voie să cumpărăm; se achiziționează doar centralizat”.


Și cum de la minister nu au reușit să obțină bani, au apelat la un ONG.


Camera de audiere pentru minori din cadrul Tribunalului Arad, amenajată în februarie 2020 | Sursă foto: aradon.ro

Mai ușor de discutat cu copiii


A făcut vreo diferență amenajarea acestei camere pentru audierea copiilor? „Impactul psihologic e evident și ușor de înțeles de ce”, spune vicepreședintele Tribunalului Arad. 


Într-o clădire impunătoare, precum Palatul de Justiție, copiii se emoționează. Văd marmură, holuri înalte, poate și mascați sau oameni în cătușe. Șocul e vizibil pentru judecători. Pe când sala de audiere de la parter e o lume normală pentru vârsta lor.


Toți colegii spun că pot să discute mult mai ușor cu copiii acolo, copiii sunt mai deschiși. Până la urmă asta contează.

Vicepreședintele Tribunalului Arad:

8 minori audiați în 2020 în camera specială din Dolj


În 2014, anul în care a fost înființată camera din Dolj, au fost audiați acolo 24 de minori. Un număr-record, pentru că în următorii ani, audierile de aici s-au redus considerabil.


În total, au fost audiați 68 de minori în șapte ani, conform datelor furnizate de către DGASPC Dolj.


În 2014, 24 de minori audiațiÎn 2015, 8 minori audiațiÎn 2016, 5 minori audiațiÎn 2017, 8 minori audiațiÎn 2018, 8 minori audiațiÎn 2019, 7 minori audiațiÎn 2020, 8 minori audiați

Numărul de victime minore ale abuzurilor sexuale e însă mult mai mare în fiecare an. Doar în 2020 au fost sesizate 74 de infracțiuni sexuale cu victime minore, conform datelor de la IPJ Dolj. Dintre acestea, 34 au fost sesizări pentru violuri.


Cu toate acestea, doar 8 minori au fost audiați în camera specială anul trecut, adică în jur de 11% dintre victimele minore ale abuzurilor sexuale sesizate în același an.


„Numărul este determinat de câte solicitări vin din partea organelor judiciare pentru audierea minorilor în această cameră”, explică DGASPC Dolj.


Cazurile de violuri cu victime minore sunt anchetate de polițiști, chiar dacă sunt în supravegherea procurorilor.  


„E posibil ca din numărul acela destul de mare de infracțiuni, în foarte puține să existe indicii clare că fapta s-a petrecut în realitate. Sunt și multe fapte care sunt sesizate din diferite alte motive”, spune Cosmin Grădinaru, purtător de cuvânt al IPJ Dolj.


Dar Marian Trușcă, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, specializat în cauzele de abuzuri sexuale cu victime minori, afirmă că, în multe dosare, anchetatorii nu găsesc suficiente probe care să dovedească abuzul sexual asupra unui copil, tocmai pentru că nu au instrumente specifice cu care să lucreze în astfel de cazuri și nici formarea necesară. 


Camera de audieri pentru minori din cadrul DGASPC Dolj | Sursă foto: DGASPC Dolj

„Fiecare e suveran pe dosarul lui”


De ce au loc atât de puține audieri în sala specială din Dolj? 


Fiecare apreciază de la caz la caz. Sala s-a utilizat în special pentru infracțiuni la viața sexuală, mai delicate. Dar nu e o regulă. Fiecare e suveran pe dosarul lui, dacă e cazul să utilizeze această procedură sau nu.

Procurorul Natalia Cimpoeru, purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj:

„E posibil ca infracțiunile să fi fost sesizate în diferite localități din județ. Probabil că s-a analizat în fiecare caz oportunitatea deplasării minorilor pe o distanță mai mică sau mai mare”, spune și Cosmin Grădinaru, purtător de cuvânt al IPJ Dolj. „Întinderea la noi este destul de mare. Putem să avem caz anchetat inclusiv de secție rurală”.


Procurorul Marian Trușcă crede că o posibilă explicație pentru neutilizarea acestei camere speciale e lipsa de pregătire în domeniu.


Oamenii, în ignoranța lor, pe care nu pot să le-o input foarte mult, pentru că asta e pregătirea de care au beneficiat, nu realizează cât de importantă e folosirea acestei infrastructuri.

Procurorul explică:

Două-trei audieri pe zi la camera specială din cadrul DGASPC Iași


În cadrul DGASPC Iași, s-a amenajat o astfel de sală de audiere a minorilor, dotată cu aparatură audio-video de înregistrare, în 2016. Camera a fost amenajată din fonduri proprii. 


În timpul pandemiei, după încetarea stării de urgență, s-au făcut și două-trei audieri pe zi, explică un psiholog din cadrul DGASPC Iași. La audieri participă și anchetatorul, și un psiholog.


„La noi există o colaborare foarte bună cu Poliția și cu Parchetul. Colegii de la poliție știu foarte mulți de camera asta”, adaugă angajatul.


Camera de audiere pentru minori din cadrul DGASPC Iași | Sursă foto: DGASPC Iași

93 de minori, audiați anul trecut în camera specială din Cluj


În sala de audiere a minorilor din cadrul DGASPC Cluj, numărul audierilor a crescut de zece ori în perioada 2014-2020, conform datelor furnizate de către DGASPC Cluj. De la 9 minori audiați în 2014 la 93 în 2020.


Dintre aceștia, 61 au fost victime ale unor infracțiuni sexuale, printre care 17 victime ale unor violuri. Acesta din urmă fiind un număr-record comparativ cu anii anteriori, când numărul victimelor unor violuri a oscilat între 0 (în 2015) și 9 (în 2019).


Psihologul și „adunarea indienilor


În camera de audiere din Cluj, un psiholog e cel care face audierea, de regulă, în baza unei discuții anterioare cu anchetatorul. De asemenea, polițistul sau procurorul îi poate șopti psihologului întrebări prin cască în cursul audierii, spune, pentru Libertatea, Alina Dinuță, psiholog în cadrul DGASPC Cluj.


„Camera de audiere e compusă, de fapt, din două săli, despărțite printr-un geam unidirecțional. E sala tehnică, unde stau anchetatorul, reprezentantul legal al copilului, avocatul minorului și persoana care înregistrează discuția; și mai e sala unde stăm eu și copilul. Ei ne văd pe noi, dar noi nu îi vedem”, adaugă aceasta. 


În primă fază, psihologul încearcă să stabilească o relație cu copilul, prin jocuri nestructurate, fără legătură cu evenimentul. Apoi trece la o serie de activități, tot nestructurate, dar care fac legătura cu abuzul.


Dacă copilul este micuț, ne jucăm de-a indienii. Ce fac indienii când se adună, o dată pe săptămână? Povestesc despre viețile lor, ce au făcut în săptămâna aia. Își spun și lucruri de suflet, unele bune, unele care au durut, și trebuie să stea pe scăunel.

Alina Dinuță povestește cum îl abordează pe copilul audiat:

Un alt exercițiu folosit de psiholog e „jocul corpului”. Copiii și psihologul desenează conturul unui corp. „Și ajungem și la zona genitală. «Sub burtică ce ai tu? Păi, nu știu. Pe unde fac băiețeii pipi, pe unde fac fetițele?» Și desenăm. «Uite, ăsta este corpul tău, a pus mâna cineva pe corpul tău?»”.


90 de minori audiați în ultimul an în camera specială din București


O cameră de audiere pentru minori există și la Parchetul de pe lângă Tribunalul București (PTB), din 2016. Aici au fost audiați aproximativ 90 de minori de anul trecut până acum, conform datelor oferite de PTB la solicitarea Libertatea.


„Sala nu este decât un instrument, unul dintre numeroasele instrumente de care e nevoie ca să faci treabă cum trebuie”, spune procurorul Marian Trușcă. 


Cameră de audiere pentru minori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București 

De la jumătatea anului trecut, conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București a dispus ca toți copiii care sunt victimele unor abuzuri sexuale să fie audiați în camera de audieri pentru minori din cadrul Parchetului.


A interzis, practic, ca minorii, victime ale abuzurilor sexuale, să mai fie audiați la secțiile de poliție. 


Minori audiați în biroul grefierului, până în 2015


O cameră specială pentru audierea minorilor există și la Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov. A fost înființată abia în 2015.


Timp de zece ani însă, audierea minorilor s-a făcut în biroul grefierului, precizează pentru Libertatea Vlad Teodorescu, prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov.


În 2015, Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov s-a mutat într-un alt sediu, în care a fost amenajată o cameră „dotată cu camere de filmare şi adaptată astfel încât să creeze un spaţiu confortabil pentru minori (cu jucării, pereţi decoraţi etc.)”, spune Teodorescu.


Mobilierul a fost achiziționat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, aparatura de înregistrare a fost pusă la dispoziție de Parchetul General, iar jucăriile au fost aduse de angajați. 


Infracțiunile sexuale țin de competența Parchetului Județean, dar ca să-i ajutăm pe colegi, preluăm o parte. Și am luat toate actele sexuale cu minori, din tot județul, și o parte din violuri. Și le lucrăm noi cu poliția.

Prim-procuror:

„Eu am încercat să fac o practică pe infracțiunea asta mai delicată și să trimit toate faptele în judecată. Era o practică mai diferită, că se mai dădea și renunțare. Am hotărât să le trimit pe toate unde sunt probe și de aia le-am luat noi, din tot județul”, adaugă Teodorescu. 


O investigație a publicației independente Dela0 a arătat o problemă structurală a justiției din România când vine vorba de abuzurile sexuale asupra minorilor. Atunci când un minor sub 15 ani este abuzat sexual, instanțele încadrează fapta, în 3 din 4 cazuri, ca act sexual consimțit, nu ca viol. Dacă nu există urme ale constrângerii fizice, judecătorii consideră că a fost un act sexual la care copilul a consimțit.