Criza COVID devastează fermele de nurci, iar activiștii pentru protecția animalelor speră la dispariția industriei blănurilor: ”Să fie ultimul cui din coșciug”

Coronavirusul care a infectat nurcile din crescătoriile europene a dus la uciderea a milioane de animale și pare să accelereze dispariția unei industrii a blănurilor criticate de organizațiile care militează pentru protecția animalelor, scrie CNN. La începutul acestei luni, guvernul danez a cerut fermelor de nurci să sacrifice peste un milion de animale, ca urmare […]

Criza COVID devastează fermele de nurci, iar activiștii pentru protecția animalelor speră la dispariția industriei blănurilor: ”Să fie ultimul cui din coșciug”

Coronavirusul care a infectat nurcile din crescătoriile europene a dus la uciderea a milioane de animale și pare să accelereze dispariția unei industrii a blănurilor criticate de organizațiile care militează pentru protecția animalelor, scrie CNN.


La începutul acestei luni, guvernul danez a cerut fermelor de nurci să sacrifice peste un milion de animale, ca urmare a unei serii de focare COVID.


Mii de animale muriseră și la fermele din Utah sau Wisconsin, în Statele Unite, țară care creștea în 2018 în jur de 3,1 milioane de nurci, potrivit Societății Internaționale Umane (HSI). Deocamdată, oficialii americani nu au recomandat fermierilor să își sacrifice animalele.


În iulie, autoritățile spaniole au ordonat la rândul lor sacrificarea a aproape 100.000 de animale din același motiv, iar în mai, autoritățile olandeze au cerut derularea de teste la fermele de nurci, suspectând că un animal a transmis noul coronavirus unui om.


Testele au dus la sacrificarea a 2,6 milioane de animale în Olanda.


Un studiu recent realizat în Olanda a găsit într-adevăr dovezi puternice potrivit cărora cel puțin doi oameni de la o fermă de nurci au fost infectați cu coronavirus de animale.


În plus, ”cercetarea a aflat că nurcile transmit coronavirusul de la una la cealaltă mai ușor decât alte animale. Este uimitor cât de ușor se produce această transmitere”, spune Marion Koopmans, virusoloagă la Erasmus University Medical Center în Rotterdam, co-autoare a studiului.


Aceleași simptome cu ale oamenilor


Nurcile, care sunt înrudite cu nevăstuicile sau vidrele, par să sufere aceleași simptome COVID cu ale oamenilor. Diferența este că majoritatea animalelor mor până la sfârșitul zilei în care au apărut primele simptome.


Condițiile din fermele de nurci facilitează infectarea în masă.


”Animalele sunt ținute în cuști mici. Sunt rânduri și rânduri de astfel de cuști. Animalele nu pot scăpa unul de celălalt”, spune Jo Swabe, oficial al HSI Europa.


În Olanda, există deja o transmitere constantă a virusului între fermele de nurci. Există mai multe ipoteze care explică acest fenomen, cercetătorii spunând că virusul ar putea fi transmis de oameni, de pisici sălbăticite sau de alte animale.


”Nu suntem siguri cum se întâmplă acest lucru. Avem o verigă lipsă”, explică Koopmans.


Cercetătoarea recomandă acum sacrificarea populației de nurci pentru a elimina virusul din ferme. ”Dacă transmiterea de la om la om ar fi blocată, virusul ar putea să re-apară de la fermele de nurci”, avertizează Koopmans.


Ce se va întâmpla cu industria?


Potrivit HSI, 60 de milioane de nurci erau crescute pentru blană în 2018.


Deocamdată, Uniunea Europeană a evitat să aplice o interdicție asupra creșterii animalelor de blană, din cauza epidemiei. Însă mai multe autorități naționale au intervenit pentru a cere sacrificarea nurcilor, în încercarea de a elimina o sursă suplimentară de infecție.


În Olanda, guvernul guvernul a decis totodată să grăbească un plan deja existent de închidere a fermelor.


Toate fermele de nurci urmau să se închidă în 2024, dar în lumina noilor evenimente, acestea vor fi închise în martie 2021, potrivit televiziunii publice NOS. Fermierii vor primi compensații financiare.


O măsură similară a fost luată de Franța, care a anunțat închiderea fermelor de nurci până în 2025.


Și Polonia pare acum dispusă să interzică creșterea animalelor pentru blană, după ce o lege introdusă de partidul aflat la guvernare a trecut ușor în camera inferioară a parlamentului, la mijlocul lunii trecute.


În alte țări, precum Marea Britanie, Austria sau Croația, interdicția este deja de mult în vigoare.


Pandemia a lovit într-un moment deja dificil pentru industrie, în condițiile în care creatorii de modă au început să folosească blana animalelor tot mai puțin.


Calvin Klein a fost unul dintre primii designeri importanți care a interzis blana în creațiile sale încă din anii 1990. A fost urmat de alte case de modă precum Prada, Chanel, Burberry sau Versace, potrivit HSI.


Iar clienții renunță și ei la produse, preocupați de condițiile în care sunt crescute animalele.


În vreme ce industria se lovește de toate aceste obstacole, Jo Swabe, oficialul HSI crede că Danemarca va fi ultimul bastion care va rezista.


Statul nordic este cel mai mare producător de blănuri de nurcă, cu 19 milioane de bucăți în fiecare an, potrivit datelor statistice oficiale.


Este totodată gazda celei mai mari case de licitație de blană din lume - Kopenhagen Fur.


În celelalte țări însă, compensațiile oferite de autorități se dovedesc a fi un stimulent eficient pentru închiderea fermelor, care oricum riscă falimentul, în condițiile pandemiei COVID.


”Sper ca situația actuală să fie ultimul cui din coșciug” pentru industrie, spune Swabe.